România şi Bulgaria vor asigura interconectarea şi fluxul gazelor naturale în punctul Giurgiu-Ruse în 2016

Potrivit documentului, pentru perioada 2014-2017, pe lista planurilor de dezvoltare a infrastructurii de transport se află, printre altele, interconectarea sistemului de tranzit al gazelor naturale cu sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi asigurarea fluxului bidirecţional (reverse flow) în punctul de interconectare Isaccea I (Tranzit I), proiect ce urmează să fie finalizat în anul 2016.

De asemenea, în următorii trei ani, se are în vedere crearea unui coridor de acces între exploatările din largul Mării Negre şi SNTGN, precum şi finalizarea proiectului de interconectare România-Bulgaria şi asigurarea fluxului bidirecţional al gazelor naturale în punctul de interconectare Giurgiu-Ruse (estimată până la finalul anului 2016).

Strategia Energetică Naţională pentru perioada 2015-2035 prevede, în plus, dezvoltarea capacităţilor de export la punctul de interconectare Ungaria-România până la capacitatea de 1,75 miliarde mc/an la o presiune de 40 bari, iniţiativa fiind parte integrată a unui proiect mai amplu, intitulat ‘Dezvoltarea sistemului naţional de transport pe teritoriul României’, estimat a fi încheiat în anul 2019, potrivit Agerpres.

Oportunitatea interconectării cu proiectul TAP (Conducta Trans-Adriatică), care vizează transportul gazelor naturale dinspre Marea Caspică (Azerbaijan), conducta pornind din Grecia, trecând prin Albania şi Marea Adriatică spre Italia şi mai departe către vestul Europei este un alt plan de dezvoltare a infrastructurii de transport la care se face referire în SEN 2015-2035.

Alte articole

Cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre, în linie dreaptă. Când va fi atins maximul producției de gaze

Prețuri mai mari la gazele naturale! Impactul războiului Israel-Hamas și al temperaturilor scăzute se simte în portofele

Citeşte şi Proiectul privind aprobarea OUG pentru completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, adoptat

‘Prin diversificarea infrastructurii gazelor naturale şi a posibilităţilor de export, România poate avea posibilitatea de a participa în proiecte strategice la nivelul UE’, potrivit documentului.

Departamentul pentru Energie a lansat, vineri seară, o nouă dezbatere publică pe marginea Strategiei Energetice Naţionale pentru perioada 2015-2035. Documentul supus dezbaterii reprezintă analiza sistemului energetic naţional şi a angajamentelor asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene, fiind elaborat de către Departamentul pentru Energie, cu participarea şi consultarea mai multor specialişti din mediul academic, mediul de afaceri, precum şi din societatea civilă.

Noua consultare publică este deschisă până la data de 10 ianuarie 2015, termenul pentru finalizarea revizuirii strategiei energetice a României fiind luna mai 2015.

În prezent, România are o Strategie Energetică Naţională, adoptată în 2007, şi care este valabilă până în anul 2020.