Cine cumpără mai mult de 100 de euro, românul, maghiarul sau bulgarul? Care este puterea de cumpărare în funcţie de ţară

Datele au fost calculate de Eurostat în luna decembrie 2023, pe baza prețurilor de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri şi servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene.

Citește și UE, lovitură uriașă la adresa românilor! De când va fi interzis aragazul în bucătării

Astfel, se pare că cele mai ieftine băuturi și tutun le găsim în Bulgaria, iar pe ansamblu, cele mai mici prețuri ale bunurilor de consum sunt în Bulgaria și România.

Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii.

România are cele mai mici prețuri la mâncare

Chiar dacă românii abia își duc traiul, se pare că, spre deosebire de alte țări din UE, România are cele mai mici prețuri la alimente.

Pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme, 149 euro în Danemarca și respectiv 59 euro în România și Bulgaria.

Ca atare, cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în Bulgaria și România, fiind cu 41% mai mic decât media UE, urmate de Polonia (39% sub media UE).

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (49% peste media UE), urmată de Irlanda (42% peste media UE), Luxemburg (37% peste media UE) și Finlanda (26% peste media UE).

România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice” (72%) urmată de Polonia (73%), iar la polul opus se află Danemarca și Luxemburg, având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (121%), în timp ce Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (66%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (80%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (38%), urmată de Polonia, pentru grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (73%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (39%).

De asemenea, Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (216%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (195%).

Ungaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Transport” (70%), urmată de Polonia pentru grupa „Recreere și cultură” (62%), iar Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa servicii de cazare și restaurante (50%).

Luxemburg are cel mai mare nivel al prețurilor pentru „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (128%) dintre statele membre, iar Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele „Transport” (129%), „Recreere și cultură “(143%) precum și la serviciile de cazare și restaurante (154%).

Indicii de volum ai Produsului Intern Brut pe locuitor calculați pe baza Parității Puterii de Cumpărare

Țara noastră împreună cu Ungaria înregistrează aceeași valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, și se situează la nivelul de 76% față de media Uniunii Europene.

Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2022, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 38% sub media UE.

Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 156%.

Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.

Pe harta de mai jos putem vedea câtă avere personală are un adult mediu european. Averea este exprimată în dolari americani și include atât averea financiară, cât și cea nefinanciară.

Averea nefinanciară constă în cea mai mare parte din terenuri și proprietăți imobiliare.

Această hartă arată mediana și nu media, întrucât o medie este de obicei denaturată de cei extrem de bogați, rezultând o sumă mult mai mare decât averea majorității adulților.

În cazul medianei, jumătate din populație are o avere mai mare decât numărul afișat și jumătate are o avere mai mică.

Oamenii din Luxemburg (360.715 USD) și Islanda (413.193 USD) au de departe cea mai mare bogăție din Europa. După cum putem vedea pe hartă, jumătatea de vest a Europei are în mod clar o bogăție medie mai mare decât jumătatea de est a Europei.

Acest lucru poate fi explicat parțial prin nivelul ridicat al salariilor medii și a costului vieții în aceste țări. Cu toate acestea, există încă unele diferențe semnificative între țările care au un cost al vieții și un PIB similar pe cap de locuitor.

Cea mai scăzută avere medie poate fi găsită în Turcia (5.488 USD) și Rusia (8.595 USD). Acestea sunt singurele țări din Europa în care averea medie este sub 10.000 de dolari.

Citește și România, obligată de UE să implementeze salariul minim european. Câţi bani în plus pe card ar primi românii

În România, valoarea mediană a averii este de $21.545/adult.