România trimisă în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului UPDATE

UPDATE.  Ministerul Mediului susţine că decizia Comisiei Europene de a trimite România la Curtea Europeană de Justiţie pentru nerespectarea standardelor privind calitatea aerului se referă la depăşirea valorilor limită pentru indicatorul particule în suspensie – PM10, în Bucureşti, procedură declanşată în anul 2009. MInisterul anunţă că Planul integrat de calitate a aerului va fi aprobat până la sfârşitul lunii iulie, iar România va avea câştig de cauză.

“În cazul ţării noastre, este vorba despre procedura de infringement pentru depăşirea valorilor limită pentru indicatorul particule în suspensie – PM10, în aglomerarea urbană Bucureşti, declanşată în anul 2009”, a transmis ministerul Mediului, printr-un comunicat.

Sursa citată menţionează că, în toate situaţiile de depăşire a valorilor-limită stabilite prin legislaţia UE privind calitatea aerului, statele membre trebuie să adopte planuri privind calitatea aerului înconjurător şi să se asigure că aceste planuri stabilesc măsuri corespunzătoare în aşa fel încât perioada de depăşire să fie cât mai scurtă posibil.

Mnistrul Graţiela Gavrilescu a avut întâlniri cu primarii celor trei aglomerări urbane pentru care CE declanşase procedurile de infringement, în vederea urgentării adoptării planurilor privind calitatea aerului, precum şi cu autorităţi locale şi poluatori din alte aglomerări şi a avut trei întrevederi cu comisarul european Karmenu Vella, pe această temă.

“De asemenea, în vederea reducerii impactului traficului rutier asupra calităţii aerului, Ministerul Mediului a continuat Programele RABLA şi RABLA PLUS, alocând sume consistente, în special pentru RABLA PLUS, urmând a promova, în acelaşi scop, şi alte programe (autovehicule electrice pentru transport în comun şi de facilitare a transferului unui segment al transportului de marfă de pe şosele pe calea ferată etc.)”, precizează comunicatul ministerului.

În privinţa Bucureştiului, potrivit MInisterului Mediului, autoritatea publică locală a realizat toate demersurile necesare, reuşind să finalizeze Planul integrat de calitate a aerului în termenul anunţat, astfel încât acesta va putea fi aprobat până la sfârşitul lunii iulie.

“Deşi procedura de deferire a fost declanşată de către Comisia Europeană, avem convingerea că, odată cu aprobarea, la termenul asumat, a Planului integrat de calitate a aerului de către Consiliul General al Capitalei şi punerea sa imediată în aplicare, România va avea câştig de cauză”, se mai arată în comunicatul ministerului.

Ungaria, Italia şi România sunt trimise în faţa CJUE din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule în suspensie (particulate matter – PM10). Valorile-limită stabilite în legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE) ar fi trebuit atinse în 2010 şi, respectiv, 2005.

Potrivit Comisiei Europene, în cazul României – în aglomerarea Bucureşti valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României, iar în 2016 acestea au fost depăşite pentru o perioadă de 38 de zile.

În toate cazurile de depăşire a valorilor-limită stabilite prin legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE), statele membre trebuie să adopte planuri privind calitatea aerului înconjurător şi să se asigure că aceste planuri stabilesc măsuri corespunzătoare astfel încât perioada de depăşire să fie cât mai scurtă posibil. În virtutea principiului subsidiarităţii, legislaţia UE lasă la latitudinea statelor membre alegerea mijloacelor pe care le folosesc pentru a se conforma valorilor-limită.

„Pe parcursul ultimului deceniu, statele membre trimise astăzi în faţa Curţii de Justiţie au primit suficiente ‘ultime şanse’ pentru a remedia situaţia. Este convingerea mea că decizia de astăzi va duce la ameliorări pentru cetăţeni într-un timp mult mai scurt. Însă doar acţiunea în justiţie nu va rezolva problema. De aceea prezentăm sprijinul concret pe care Comisia îl poate acorda autorităţilor naţionale în eforturile lor de a promova un aer mai curat pentru oraşele europene”, a declarat comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella

„Vom reuşi să combatem poluarea atmosferică urbană numai dacă sectorul automobilelor îşi aduce contribuţia. Viitorul aparţine autovehiculelor cu emisii zero. Între timp, respectarea legislaţiei privind emisiile este obligatorie. Constructorii de autovehicule care continua să ignore legea trebuie să suporte consecinţele faptelor lor ilegale”, a declarat la rândul său comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, Elzbieta Bienkowska.

În comunicarea intitulată ‘O Europă care oferă protecţie: Aer curat pentru toţi’, adoptată joi, Comisia prezintă măsurile disponibile pentru a ajuta statele membre să combată poluarea atmosferică. Comisia subliniază, de asemenea, nevoia de a intensifica cooperarea cu statele membre prin colaborarea cu autorităţile relevante în cadrul noilor dialoguri privind aerul curat, precum şi prin utilizarea fondurilor UE pentru a sprijini măsurile de îmbunătăţire a calităţii aerului.

Măsurile propuse joi de Comisie se întemeiază pe trei piloni principali: standardele de calitate a aerului; obiectivele naţionale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi standardele de emisie pentru principalele surse de poluare, de exemplu, de la nave şi autovehicule, până la sectorul energetic şi industrie.

În scopul abordării emisiilor de poluanţi atmosferici provenind de la traficul rutier, Comisia va continua să îşi consolideze colaborarea cu autorităţile naţionale, regionale şi locale cu privire la o abordare integrată comună a reglementărilor privind accesul vehiculelor urbane în cadrul Agendei urbane a UE. În plus, Comisia a condus o amplă reformă pentru a se asigura că emisiile de poluanţi atmosferici provenind de la vehicule sunt măsurate în condiţii reale de conducere.

Comisia ia măsuri pentru a remedia depăşirile semnificative şi persistente ale valorilor-limită pentru doi poluanţi-cheie, cu impact asupra sănătăţii: dioxidul de azot, care provine, în principal, din emisiile generate de traficul rutier şi de industrie, şi particulele în suspensie, care sunt prezente mai ales în emisiile generate de industrie, de încălzirea locuinţelor, de trafic şi de agricultură.

Aceste măsuri vin în urma Summitului ministerial privind calitatea aerului, convocat de comisarul Vella la 30 ianuarie 2018, ca un ultim efort pentru a găsi soluţii la problema gravă a poluării în 9 state membre. Cele şase state membre în cauza nu au prezentat măsuri credibile, eficace şi la timp pentru a reduce poluarea în cadrul limitelor convenite şi cât mai curând posibil, aşa cum impune legislaţia UE. Prin urmare, Comisia a decis să treacă la acţionarea lor în justiţie.