„Noi suntem pregătiţi să facem acest depozit până în 2020, însă depinde de extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1, de unde vor proveni noi deşeuri radioactive pe care va trebui să le depozităm. Unitatea 1 a fost pusă în funcţiune în 1996, iar durata de viaţă este de maximum 30 de ani. Ţinem legătura cu cei de la Nuclearelectrica să vedem când vor decide această extindere, apoi ne vom corela strategia cu ei”, a spus Tătar, potrivit Agerpres.
El a subliniat că acest depozit va fi realizat independent de planul privind realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
„Acest depozit se va face cu siguranţă. Noi suntem pregătiţi să facem opt module de depozitare pentru început, cu o investiţie de 40 de milioane de euro, iar, în timp, planul este să extindem depozitul pe 40 de hectare, iar atunci investiţia se va ridica la 400 de milioane de euro în total”, a explicat Florin Tătar.
Banii vor proveni în principal din taxa de 2 euro pe MWh pe care o plăteşte Nuclearelectrica pentru un fond special destinat depozitării deşeurilor radioactive, însă se doreşte şi atragerea investitorilor privaţi în acest proiect.
În prezent, combustibilul radioactiv este depozitat la Băiţa Bihor, unde se află singurul depozit de acest tip din ţară. Acest depozit, care este o veche mină de exploatare a uraniului, se va închide în 2020 – 2025.
Tătar a mai spus că în prezent studiul de fezabilitate pentru depozitul de la Saligny este supus unei revizii care se va termina la finele acestei luni şi care va reactualiza costurile proiectului.
‘Saligny este amplasamentul preferat, însă avem şi alternative, în cazul în care forajele de testare pe care le facem acolo demonstrează că nu este locul optim’, a completat oficialul ANDR.