România, zguduită de seisme în ultimele zile. Cum arată acum harta cutremurelor din ţara noastră

România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100. Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv.

Potrivit INFP, cele mai mari cutremure se produc cu majoritate in zona Vrancea (in numar foarte mare la adancimi intermediare), dar si alte zone crustale precum Fagaras-Campulung, Banat, Shabla si Crisana-Maramures.

Pe baza Cataloagelor de Cutremure si a altor considerente (tectonice, geologice, statistice) au putut fi elaborate harti de hazard seismic, care indica probabilitatea de aparitie a unui cutremur (sau depasire a unui parametru caracteristic precum acceleratie sau intensitate) intr-o anumita zona si perioada de timp.

Urmatoarele harti sunt rezultatul celor mai noi studii pentru Romania.

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 5.3, s-a simţit în trei ţări

Roi de cutremure puternice în Cuba. Cel mai mare a avut magnitudine aproape 7: „S-au simţit în toată ţara, oamenii au ieşit pe străzi”

Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare cu interval mediu de revenire de 225 ani si probabilitate de depasire de 20% in 50 de ani (recolorata dupa codul seismic P100-1-2013)

Harta de hazard seismic calitativ, pentru perioada de revenire: 1000 de ani. Harta a fost realizată în cadrul Proiectului Ro-Risk (Evaluarea Riscurilor de Dezastre la Nivel Național), în anul 2017.

VEZI: Aplicaţia prin care poţi afla că o să fie cutremur cu 30 de secunde înainte. Vezi cum poţi primi gratuit alertele

Un cutremur cu magnitudinea 3,8 a avut loc joi, la ora 13.13, în judeţul Buzău. Miercuri dimineaţă, la ora 5, 32, în zona seismică Vrancea, în judeţul Buzău, a avut loc un cutremur cu magnitudine 4,9, la adâncimea de 132,5 kilometri.

Cutremurul s-a produs in apropierea următoarelor oraşe: Nehoiu(19km), Covasna (33km), Întorsura Buzăului (38km), Târgu Secuiesc (48km), Vălenii de Munte (55km)

Un alt cutremur, cu magnitudinea 4,6 a avut loc marţi, la ora 13,27, la adâncimea de 96,6 km.

Luni, în zona Vrancea, în intervalul 0.24.22.16, au avut loc patru cutremure, cu intensităţi între 2,3, şi 3,1.

În ultimii doi ani, în România au avut loc peste 25 de seisme cu magnitudine peste 4.

În România, cel mai puternic cutremur din acest an a avut loc în 8 februarie, în Vrancea, şi a avut magnitudinea 5, fiind resimţit şi la Bucureşti.         

Citeşte şi: Gheorghe Mărmureanu: Următorul mare cutremur care se va produce în România va fi în anul 2040 sau în perioada 2077 – 2078

Cea mai veche referinta a unui cutremur ce a avut loc pe teritoriul actual al Romaniei este pentru un cutremur din anul 455. Cel mai vechi dintre cutremurele cu data certa este cel din 29 august 1471. Exista si referinte cu privire la tsunamiuri provocate de cutremure in Marea Neagra. In urmatoarele randuri vom prezenta pe scurt cutremurele semnificative din ultimele secole.

Cutremurul din 29 August 1471 (7.5 pe Scara Richter)- Acest cutremur a fost simtit în Moldova, in Crimeea, Transilvania si in Tara Romaneasca. In Transilvania au fost semnalate pagube semnificative in Brasov: „cutremur atât de mare, încât s-au clatinat toate clădirile, muntii si vaile” (Cernovodeanu si Binder, 1993). Conform Cronicii Manastirii Melk (Austria), aproape toate casele din Brasov, toate cosurile si o buna parte a zidurilor cetatii au fost distruse. Cu aceeasi intensitate, au fost înregistrate miscari la Turda, Bistrita, în întreaga Secuime si Salaj (Nussbächer, 1987). Conform lui Urkundenbuch (1958), cutremurul s-a simtit puternic si în Moldova, pâna la Cetatea Alba (Odessa) de la Nistru, la Caffa (în Crimeea) iar cetatea voievodului Radu cel Frumos din Tara Romaneasca s-a prabusit de tot.

Cutremurul din 24 Noiembrie 1516 (7.5 pe Scara Richter)- Acest cutremur a avut loc la prima ora dupa pranz. Evenimentul a produs pagube la Brasov, unde s-au daramat mai multe case si o buna parte a zidului de incinta al orasului (Nussbächer, 1987; Dudas, 1992), fiind dovezi ca s-a simtit si la Suceava.

Cutremurul din 24 Decembrie 1605 ( 7.1 pe Scara Richter)- Cutremurul din 24 decembrie 1605 a zguduit tot Ardealul, avand loc la ora 17. La Biserica Neagra din Brasov s-a prabusit o parte a boltii de deasupra altarului, si s-au naruit multe cosuri ale caselor. La Bod clopotele au sunat singure. In satul Benci din apropierea orasului Alba Iulia, oamenii au fost culcati la pamant (Réthly, 1952). Rethly (1952) aminteste de un cutremur la Sibiu pe data de 2 decembrie, unde s-au auzit multe bubuituri sub pamant; pe data de 6 decembrie, dimineata la ora 11 inainte de masa, a avut loc un alt seism, dupa care a urmat, in ajunul Craciunului pe 24 Decembrie, la orele 4-5 un cutremur foarte puternic, care a produs multe pagube, afectand multe edificii publice si private, carora le-a cazut tencuiala de pe pereti si li s-au crapat peretii.

Cutremurul din 11 Iunie 1738 ( 7.7 pe Scara Richter)- Marele cutremur din 11 iunie 1738 a avut loc în jurul prânzului, facandu-se resimtit in toata tara pana inspre Balcani. A avut efecte majore in special in Bucuresti, Iasi, Focsani, Buzau si Sfantu Gheorghe.

Bucurestiul a fost destul de rau afectat: „Palatul Domnesc (Curtea Veche) s-a crapat in mai multe locuri si s-au daramat o multime de case si biserici, s-au sfaramat casele manastirii Cotroceni; într-un loc din apropierea orasului, pamantul s-a crapat si s-a facut o groapa adanca, au sunat singure clopotele bisericilor si omul abia se mai tinea pe picioare” (Corfus, 1967; Huica, 1977; Stefanescu, 1901). In Muntenia, la Buzau, cladirile s-au prabusit (A-IGS); au mai avut de suferit si orasele Targoviste si Valenii de Munte (Cernovodeanu si Binder, 1993).

Cutremurul a daramat in Moldova 11 manastiri (la Bacau, Focsani, Iasi sau Barlad), dintre care una cu un turn nou facut, care s-a daramat si a ingropat sub daramaturi 15 zidari (Réthly, 1952). La Cetatea Neamt, zidurile groase s-au prabusit. Cronicarul Ioan Neculce (2001) consemneaza: „in 31 de zile a lui mai … s-au facut un cutremur mare, de au cazut manastire Golie si multe case si manastiri in gios, Rachitoasa si alte manastire la Focsani”.

Aproape toate casele au avut de suferit la Brasov, „Poarta Romaneasca (Ecaterinei) dinspre Schei a fost stricata, de asemenea si zidul cetatii din apropiere si turnul tamplarilor s-au prabusit cu totul, a fost avariata si cladirea gimnaziului Honterus, vechi de peste două sute de ani, care a fost ulterior rezidit din temelii. La Prejmer s-a daramat o portiune din zidul intrarii în biserica-cetate, la Codlea, Sibiu, Rotbav, clopotele sunau singure, iar la Medias au cazut tiglele de pe turnul bisericii” (Atanasiu, 1961; Réthly, 1952).

La Nis, un oras sarbesc de pe Dunare in care armata otomana era cantonata, cetatea s-a prabusit partial, iar in Nicopole patru moschei s-au prabusit.

Cutremurul din 26 Octombrie 1802 (7.9 pe Scara Richter)- „Cutremurul cel Mare”, asa cum a fost denumit cutremurul din 26 octombrie 1802, s-a produs de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva, si a afectat o arie întinsa din aceasta parte a Europei, fiind resimtit de la Moscova si Sankt Petersburg pana in Constantinopol (Istanbul) si Insula Itaka.

Cea mai afectata zona a fost cea de la Curbura Carpatilor. Dionisie Ecleziarhul, calugar caligraf si cronicar, scria despre cutremurul din 1802: „s-au cutremurat pamantul foarte tare, de au cazut toate turlele bisericilor din Bucuresti si clopotnita cea vestita (Turnul Coltei), care era podoaba orasului, cu ceasornic au cazut si s-au sfaramat, si era atunci mare frica”. Multe cladiri din Bucuresti au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Coltei si Manastirea Cotroceni. Biserica Elefterie a ramas fara doua turle. Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza rasturnarii sobelor.

La Targu Jiu s-a daramat Biserica Margineni, omorand 4 oameni (Corfus, 1967). Biserica Nascatoarei de Dumnezeu din Valenii de Munte a fost de asemenea distrusa, cu toate ca abia fusese zidita.

Cutremurul a fost simtit in Moldova si Bucovina, cele mai afectate orase fiind Iasi si Cernauti. La Manastirea Sf. Ioan au cazut mai multe odai, turnul bisericii, bolta si din ziduri; la Iasi nu a ramas nici un zid nesurpat, turnurile mai multor biserici si manastiri s-au surpat iar cupolele s-au prabusit (Corfus, 1967). In zona Moldovei au mai avut de suferit si Manastirile Bogdana, Radeanu, Raducanu si Rachitoasa (Burlacu, 1981) si Bisericile Armanesti (Suceava), Sf. Arhangheli (Pascani) si Adormirea Maicii Domnului (Barlad).

Brasovul si imprejurimile sale au fost puternic afectate, Biserica Neagra suferind multe avarii. La Sibiu s-au daramat mai multe cladiri, inclusiv Biserica Catolica.

Cutremurul a mai provocat stricaciuni si in zone din Ucraina, la Lvov si Kiev; a creat spaima in Polonia la Varsovia iar in Bulgaria au avut de suferit orasele Ruse, Varna si Vidin.

Cutremurul din 23 Ianuarie 1838 (7.5 pe Scara Richter)- In Tara Romaneasca, acest cutremur a provocat prabusirea si avarierea grava a 217 biserici, cele mai multe fiind in Ramnicu Valcea si Craiova. In Bucuresti, conform unui raport oficial, s-au prabusit 36 de cladiri inclusiv Hanul lui Manuc si Biserica Sf. Silvestru. Cotidianul „România” relateaza ca: „În seara zilei de 23 ianuarie, la ora 20:45, clatinarea pamantului a fost precedata de un suerat si un vajait care au inghetat tuturor inimile de spaima”. Potrivit consemnarilor consulului francez la Bucuresti, Chateaugiron, „dezastrele cauzate in acest oras de acest eveniment sunt imense si nu pot fi evaluate”. Acesta a raportat ulterior ca au murit peste 720 de persoane, un alt raport al Politiei (Agiei) Capitalei dand numarul de 73 de persoane ucise si 14 ranite.

„Multi oameni si-au gasit moartea sub ruinele cladirilor prabusite. Deosebit de tare a suferit partea de oras din apropierea Manastirii Sf. Gheorghe. Zidurile înalte ale acestei manastiri s-au prabusit pâna la cladirile care se gaseau de cealalta parte a strazii si au îngropat oameni care se grabeau sa se salveze pe strada, ca si pe mai multi trecatori, sub gramezile lor. Strada a fost acoperita cu moloz gros pe distanta de mai multe sute de picioare. Toate casele au suferit puternic, daca nu au fost distruse total. Cati oameni si-au pierdut viata în timpul acestor evenimente nu s-a precizat pana în prezent. Palatul princiar a devenit în totalitate de nelocuit. Oamenii care se gaseau afara au fost rasturnati si nu au fost în stare sa-si continue drumul. In timp ce eu scriu aceste randuri, primesc vestea ca orasul Rosiorii de Vede a fost zguduit.” (traducere a unei publicatii a epocii, preluata din Georgescu, 2007).

În jud. Vâlcea, 39 de biserici au fost daramate sau au suferit daune, in districtul Romanati – 53, în jud. Mehedinti – 4 si în jud. Olt – 17. De asemenea, mari pagube au fost inregistrate in jud. Dambovita, Prahova, Ilfov, Ialomita si in orasele Sacele, Buzau, Ramnicul Sarat. Cele mai mari daune au fost în localităţile Râmnicul Sărat şi Putna. La Sibiu mai multe cladiri au suferit distrugeri. Gheata raurilor s-a spart. La Cluj cutremurul s-a simtit, dar foarte slab.

Raportul întocmit de Gustav Schuller (consilier de mine al Marelui Duce al Saxoniei) dupa cercetarile din teren efectuate imediat dupa cutremur arata ca in judetele vizitate: Ramnicul Sarat, Buzau, Ialomita si Prahova a intalnit numeroase crapaturi si fisuri in sol, cele mai multe dintre acestea fiind paralele cu cursul raurilor. Aceste crapaturi s-au deschis in special in terasele inferioare ale raurilor Siret, Putna, Milcov, Ramna, Ramnic etc.

VEZI AICI ISTORICUL COMPLET AL CUTREMURELOR PRODUSE IN ROMÂNIA