Românii care sunt obligați să declare banii la stat. Legea se aplică peste tot în România, ANAF verifică tot

Venituri declarate ANAF. Declarația veniturilor către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) reprezintă o obligație esențială pentru toți contribuabilii, atât persoane fizice, cât și juridice. Conform legislației fiscale, toate veniturile obținute trebuie raportate autorităților fiscale, întrucât aceste informații sunt folosite pentru determinarea și calcularea obligațiilor de plată referitoare la impozite, taxe și contribuții sociale obligatorii.Venituri declarate ANAF. Potrivit The Legal Badger, veniturile sunt definite ca orice sume de bani obținute de contribuabili din desfășurarea activităților economice sau profesionale de orice natură.

Venituri declarate ANAF. Reglementarea categoriilor de venituri și a modului în care acestea sunt impozitate este prevăzută în Codul Fiscal. În continuare, vom examina principalele tipuri de impozite și veniturile corespunzătoare care trebuie raportate la ANAF.

1. Impozitul pe venit, declarat la ANAF

Venituri declarate ANAF. Conform articolului 61 din Codul Fiscal, categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt următoarele:

• Venituri din activități independente;
• Venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
• Venituri din salarii și asimilate salariilor;
• Venituri din cedarea folosinței bunurilor;
• Venituri din investiții;
• Venituri din pensii;
• Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• Venituri din premii și din jocuri de noroc;
• Venituri din transferul proprietăților imobiliare;
• Venituri din alte surse.

Alte articole

Câți bani poți primi în conturile din România de la rudele din străinătate fără ca ANAF să se sesizeze

ANAF scoate la licitație rochii de mireasă confiscate din Oradea. Prețurile sunt între 1.000 și 4.000 de lei

Venituri declarate ANAF. Veniturile din activități independente includ veniturile obținute din producție, comerț și prestări de servicii. Acestea sunt calculate pe baza datelor din contabilitate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, în sistem real. Contribuabilii care desfășoară activități independente sunt obligați să completeze Registrul de evidență fiscală pentru a determina venitul net anual.

Dispar banii de pe card înainte de Paşte. Anunţ alarmant de la ANAF pentru toţi românii

Venituri declarate ANAF. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală cuprind veniturile obținute din drepturi de autor și drepturi conexe, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele. Impozitul pe venit se reține la sursă de către plătitorii de venituri.

Veniturile din salarii și asimilate salariilor includ toate sumele primite de o persoană fizică în temeiul unui contract individual de muncă sau al unui statut special prevăzut de lege. Aceste venituri includ salariul de bază, sporuri, prime și alte drepturi salariale. Impozitul este calculat și reținut lunar de către angajator.

Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt obținute din închirierea bunurilor mobile și imobile. Aceste venituri sunt impozitate în funcție de tipul și durata contractului. Contribuabilii care obțin venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 bunuri la sfârșitul anului fiscal trebuie să determine venitul net anual în sistem real.

Veniturile din investiții includ:

• Dividende;
• Dobânzi;
• Câștiguri din transferul titlurilor de valoare;
• Câștiguri din operațiuni cu instrumente financiare derivate;
• Venituri din lichidarea unei persoane juridice.

Impozitul pe venit

Veniturile din pensii includ sumele primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii, pensiile acordate în baza unor legi speciale și alte tipuri de pensii. Sunt impozabile veniturile din pensii care depășesc un anumit plafon stabilit de lege.

Veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură sunt impozitate fie în sistem real, fie pe baza normelor de venit, în funcție de tipul activității și veniturile obținute.

Veniturile din premii includ veniturile obținute din concursuri și jocuri de noroc. Impozitul este reținut la sursă de către plătitorii de venituri.

Veniturile din transferul proprietăților imobiliare provin din transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii asupra construcțiilor și terenurilor. Impozitul se calculează și se încasează de către notarul public.

Citește și: Firmele care înlocuiesc contractele de muncă individuale cu colaborări, vizate de ANAF. Amenzile pot ajunge până la 200.000 de lei

Veniturile din alte surse includ orice alte venituri identificabile care nu se încadrează în categoriile menționate anterior.

Conform art. 60 din Codul fiscal, anumite categorii de venituri sunt scutite de plata impozitului pe venit. Printre acestea se numără:

• Veniturile persoanelor cu handicap grav sau accentuat pentru anumite activități: a) activități independente realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere; a¹) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; b) salarii și asimilate salariilor; c) pensii; d) activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică; e) transmiterea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlu de moștenire, prevăzute la art. 111, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii;
• Veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice pentru activitatea de creare de programe pentru calculator;
• Veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice pentru activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare;
• Veniturile realizate de persoanele fizice pentru activitatea desfășurată în sectorul construcțiilor;
• Veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice pentru activitatea desfășurată în sectorul agricol și în industria alimentară.

2. Impozitul pe profit, calculat de ANAF

Persoanele juridice române, cu excepțiile prevăzute de lege, datorează impozit pe profit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate. Printre veniturile impozabile se numără:

• Venituri din vânzarea de bunuri și servicii;
• Venituri din dobânzi;
• Venituri din redevențe;
• Venituri din chirii;
• Venituri din dividende;
• Venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere;
• Venituri din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere;
• Venituri din ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
• Venituri rezultate din vânzarea sau anularea titlurilor de participare proprii;
• Venituri din daunele-interese pentru neexecutarea totală sau parțială a obligațiilor contractuale;
• Venituri din despăgubiri primite;
• Câștiguri rezultate din vânzarea de active și alte operațiuni de capital.

Aceste venituri se înregistrează în evidența contabilă a persoanei juridice și se declară prin declarația anuală de impozit pe profit.

3. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Microîntreprinderile datorează impozit pe veniturile realizate din orice sursă. Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad anumite categorii de venituri, precum:

• Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
• Veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
• Veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
• Veniturile din subvenții;
• Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
• Veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere;
• Veniturile realizate din despăgubiri
• Veniturile din diferențe de curs valutar
• Veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute
• Valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării

Microîntreprinderile au obligația de a declara aceste venituri trimestrial, prin declarația specifică de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

4. Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți

Nerezidenții care obțin venituri impozabile din România au obligația de a declara și plăti impozit (în România) pentru următoarele categorii de venituri:

• Dividende de la un rezident;
• Dobânzi de la un rezident;
• Redevențe de la un rezident;
• Comisioane de la un rezident;
• Venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în România;
• Venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță;
• Venituri reprezentând remunerații primite de nerezidenți care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice române;
• Venituri din servicii prestate în România;
• Venituri din profesii independente desfășurate în România;
• Venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
• Venituri realizate din lichidarea unui rezident;
• Venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident.

Impozitul se calculează și se reține la sursă de către plătitorul de venit, care are obligația de a-l declara și vira la bugetul de stat.

Cu toate acestea, chiar și veniturile scutite de impozit este recomandat să fie declarate la ANAF, pentru a evita eventuale situații neplăcute în relația cu autoritatea fiscală.

De asemenea, art. 62 din Codul fiscal enumeră o serie de venituri neimpozabile, printre care se numără:

• Ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială;
• Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă;
• Recompense acordate conform legii din fonduri publice;
• Veniturile realizate din valorificarea deșeurilor prin centre de colectare;
• Sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică;
• Bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare;
• Sumele sau bunurile primite cu titlu de moștenire ori donație.

În funcție de sursa și valoarea acestora, veniturile pot genera diverse obligații fiscale pentru persoanele care le realizează. Aceste venituri constituie baza de calcul pentru impozite, contribuții sociale obligatorii și alte taxe. Declararea corectă și completă a veniturilor reprezintă primul pas în gestionarea responsabilă a obligațiilor fiscale și în evitarea sancțiunilor. Contribuabilii trebuie să fie informați și să respecte cu strictețe prevederile Codului fiscal privind veniturile impozabile și obligațiile declarative aferente acestora.

Taxa pe lux, un eşec. ANAF schimbă procedura, în încercarea de a colecta cu două milioane de lei în plus în 2024

Noua procedură a fost detaliată într-un proiect publicat recent de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Astfel, românii care nu își respectă obligațiile de declarare a proprietăților de lux vor fi primii vizați de inspectorii fiscali, care vor stabili taxele datorate pe baza informațiilor obținute din surse oficiale, dar și din alte surse externe, cum ar fi rețelele sociale.
Românii care au case mai scumpe de 500.000 de euro, dar și cei cu mașini cu valoarea de achiziție de peste 75.000 de euro trebuie să-și declare aceste bunuri și să achite impozitele aferente. Termenul pentru case este finalul lunii septembrie, iar pentru mașini – sfârșitul anului, potrivit Pro TV.
În cazul în care proprietarii nu depun declarația 216 (pentru casele și mașinile de lux), ANAF va demara procedura de impozitare din oficiu. Inspectorii vor contacta persoanele vizate prin notificări oficiale și le vor informa cu privire la dreptul de a fi audiate pentru a explica motivele neîndeplinirii obligațiilor fiscale. De asemenea, aceștia vor putea să fie ascultați de inspectorii ANAF de două ori, iar pentru această procedură va fi folosit un formular special, denumit „Invitație la cel de-al doilea termen al audierii”.
Citeşte şi: Ajutoare și alocații 2025. Câți bani primește o familie monoparentală
În cazul în care persoanele vizate refuză să participe la audieri și nici nu își declară bunurile, ANAF va stabili taxele datorate din oficiu. Calculul acestora se va face pe baza informațiilor financiare obținute din diverse surse, inclusiv din datele disponibile de la administrațiile fiscale locale, dar și prin analiza stilului de viață afișat pe platformele de socializare. Inspectorii ANAF vor utiliza aceste informații pentru a evalua corect valoarea bunurilor nedeclarate.
Implementarea noii proceduri vine după ce în anul precedent statul a încasat doar 11 milioane de lei din taxa pe lux, în timp ce guvernul estimase venituri anuale de aproximativ 70 de milioane de lei. În 2025, autoritățile își propun să colecteze 13 milioane de lei din acest impozit.
Taxa pe lux este stabilită la 0,3% din suma care depășește plafonul de 500.000 de euro pentru case și 75.000 de euro pentru mașini. De exemplu, pentru o locuință evaluată la 600.000 de euro, taxa va fi de 300 de euro pe an. În cazul unei mașini cu valoare de 100.000 de euro, impozitul va ajunge la 75 de euro anual.
Citeşte şi: Mii de copii din România vin la școală pentru o porție de mâncare: ”Sunt copii care nu știau în ce mână se ține furculița, ce trebuie să mănânce”

ANAF a publicat broşura explicativă privind declaraţia unică. Ce s-a schimbat faţă de varianta anterioară

Declarația unică se completează și se depune de către persoanele fizice care în anul 2024 au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/și din străinătate și care datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului Fiscal. Declarația se depune și de către persoanele fizice care optează în cursul anului 2025 pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Declarația unică se depune:
– pentru veniturile realizate în anul 2024, până la data de 26 mai 2025 inclusiv, în vederea declarării venitului realizat și stabilirii/definitivării impozitului anual pe venit și a contribuțiilor sociale;

– oricând în cursul anului 2025, în vederea declarării contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care optează pentru plata contribuției.
Se recomandă ca Declarația unică să fie depusă prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:
– prin intermediul serviciului „Spațiul privat virtual” (SPV);
– pe site-ul https://www.e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.

Citeşte şi: Lovitură de proporţii dată de Dacia în Europa. Cele două modele cu care a rupt piaţa
De asemenea, formularul poate fi depus și în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poștă, cu confirmare de primire (data depunerii declarației în format hârtie este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poștă, după caz).

Contribuabilii, care nu dețin un calculator personal sau care nu dispun de o conexiune la internet, pot utiliza calculatoarele destinate auto-servirii din cadrul unităților fiscale (lista completă a sediilor se regăsește pe site), cu ajutorul cărora pot efectua următoarele operațiuni:

– înregistrarea în cadrul serviciului Spațiul Privat Virtual;
– completarea Declarației Unice;
– depunerea Declarației Unice.
Mai mult, contribuabilii pot solicita sprijin și funcționarilor din cadrul organelor fiscale locale, în cadrul cărora există personal special instruit pentru a acorda îndrumare și asistență pentru depunerea Declarației unice.