Românii, chemaţi iar la referendum. Proiect PNL de revizuire a Constituţiei

Conform PNL, temele de interes naţional validate prin referendumul din 26 mai cu incidenţă asupra dispoziţiilor constituţionale sunt următoarele: interzicerea amnistiei şi a graţierii pentru fapte de corupţie; interzicerea adoptării ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

”Corelativ, se impune includerea în propunerea legislativă de revizuire a reglementării referitoare la interzicerea dreptului de a fi ales în cazul persoanelor care sunt condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, textul normativ propus fiind o preluare a iniţiativei cetăţeneşti avizată de Curtea Constituţională şi aflată în procedură parlamentară pentru dezbatere şi adoptare. Preluarea acesteia în prezenta iniţiativă de revizuire permite parcurgerea unui proces legislativ unitar şi organizarea unui singur referendum de aprobare a revizuirii Constituţiei”, precizează liberalii.

O altă temă este extinderea dreptului de a sesiza neconstituţionalitatea ordonanţelor de urgenţă şi de către Preşedintele României sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Alte articole

Mihai Tudose îi distruge pe partenerii liberali: „Jocurile Foamei la PNL!”

Apelul lui Ilie Bolojan: Votaţi raţional şi util, votaţi Nicolae Ciucă preşedinte

Liberalii propun completarea artcolului 37 din Constituţie, referitor la „Dreptul de a fi  ales”, prin introducerea unui nou alineat: ”(3) Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

O modificare simultană vizează şi articolul 38, referitor la „Dreptul de a fi ales în Parlamentul  European”: ”În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European. Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

O altă modificare vizează articolul 73, referitor la „Categorii de legi”, unde alineatului care menţionează că prin lege organică se reglementează acordarea amnistiei sau a graţierii colective i se adaugă menţiunea conform căreia ”acordarea amnistiei şi a graţierii colective pentru fapte de corupţie este interzisă”.

Un alt articol consitutţional modificat este articolul 74, privind „Iniţiativa legislativă”.

Alineatul care prevede că ”nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea” este completat cu formularea : ”Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a deputaţilor sau a senatorilor amnistia şi graţierea colectivă, cu privire la faptele de corupţie”. 

De asemenea, cel conform căruia Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată, este completat de precizarea: ”Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a Guvernului  amnistia şi graţierea colectivă, cu privire la faptele de corupţie”.

Alineatul d) al articolului 94 din legea fundamentală, referitor la alte atribuţii ale preşedintelui, este modificat, astfel că, pe lângă faptul că şeful statului acordă graţierea individuală, apare şi precizarea: ”Acordarea graţierii individuale pentru fapte de corupţie este interzisă”.

Alineatul (6) al articolului 115 referitor la ”Delegarea legislativă” se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins: ”Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate    în domeniul legilor constituţionale, în domeniul legilor organice având obiectul de reglementare prevăzut de articolul 73 alin.(3) lit. h), i) şi l), nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. Cele trei alineate se referă la: infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora; acordarea amnistiei sau a graţierii colective; organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi.

Şi articolulul 146 referitor la atribuţiile Curţii Constituţionale este modificat.

Este introdus un alineat nou, conform căruia CCR ”se pronunţă asupra constituţionalităţii ordonanţelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau  Avocatului Poporului”.

Totodată, este modificat alineatul d, fiind eliminată prevederea conform căreia excepţiile de constituţionalitate pot fi ridicate şi direct de Avocatul Poporului.

Noua formă este ”d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”.

Proiectul de revizuire pentru transpunerea Referendumului a fost aprobat de Biroul Executiv al PNL, fiind mandataţi liderii de grup pentru a-l discuta cu celelalte formaţiuni de Opoziţie, astfel încât să poată fi înregistrat în procedură legislativă, fiind necesară susţinerea a o pătrime din numărul deputaţilor sau senatorilor.

Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum.