Românii din Diaspora trimit tot mai puţini bani în ţară. Unde ajung cele mai mari sume, potrivit INSCOP

Un studiu recent realizat de INSCOP arată că sumele de bani trimise de românii din Diaspora au scăzut în ultimii 10 ani.

Mihai Roman, profesor de macroeconomie la Academia de Științe Economice a explicat pentru Știrile Pro Tv care ar putea fi explicațiile acestei situații. „Faptul că banii care sunt trimiși de românii din străinătate, ca volum, se datorează, în special crizei economice și sanitare din ultima perioadă și a stagnării creșterii salariilor și a veniturilor acestora din străinătate, și atunci au trimis mai puțini bani în România. A doua situație este dată de faptul că multe familii de români s-au stabilit în străinătate și au adus copiii cu ei, și atunci banii care au fost trimiși în România au fost mai puțini”, a explicat profesorul Roman.

„Mulți s-au stabilit aici și lucrează aici, și mulți vor să își cumpere casă, trimit o sumă destul de modică pentru a ajuta familia în țară”, a declarat pentru sursa citată un român din Anglia.

Alte articole

„Nu prea mai merită să muncești decât dacă ești sezonier și lucrezi la negru”. Ce spune un român din Germania despre mirajul îmbogățirii rapide din Diaspora

Ce a făcut-o pe o româncă de succes din Germania să renunțe la tot și să se întoarcă în România. A fost desemnată ”Femeia Anului” în Diaspora

Aproape 70% români declară că au rude în străinătate, mai mulţi decât în urmă cu 10 ani, şi aproape 20 % dintre aceştia spun că rudele din străinătate le trimit bani, în urmă cu 10 ani procentul fiind dublu, indică datele unui sondaj realizat de INSCOP. De asemenea, în opinia a 68,1% dintre cei chestionaţi, cei plecaţi în străinătate contribuie mult la nivelul de trai al românilor.

Aproape 70% români declară că au rude în străinătate, mai mulţi decât în urmă cu 10 ani, şi aproape 20 % dintre aceştia spun că rudele din străinătate le trimit bani, în urmă cu 10 ani procentul fiind dublu, indică datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. De asemenea, în opinia a 68,1% dintre cei chestionaţi, cei plecaţi în străinătate contribuie mult la nivelul de trai al românilor. Procentul celor care consideră că românii din străinătate ar trebui să aibă dreptul de a vota la alegerile din România a crescut de la 74,9% în iunie 2013, la 84,4% în prezent.

Rude în străinătate

69% dintre români declară că au rude plecate în străinătate (faţă de 51.8% în iunie 2013), în timp ce 31% răspund negativ (faţă de 48.2% în iunie 2013).

Declară că au rude plecate în străinătate mai ales: persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic, cei din regiunile estice sau Sud-Vest Oltenia, relevă analiza socio-demografică:

Remiteri de bani

19.7% dintre cei care au rude în străinătate spun că acestea le trimit bani (faţă de 38.1% în iunie 2013), în timp ce 80.1% răspund negativ (faţă de 60.6% în iunie 2013), iar 0.2% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 1.3% în iunie 2013).

Analiza socio-demografică indică faptul că tinerii sub 30 de ani, cei inactivi potenţial activi şi locuitorii din rural declară într-o proporţie mai ridicată decât celelalte categorii de populaţie că rudele din străinătate le trimit bani.

Contribuţia românilor din străinătate la nivelul de trai al celor din ţară

În opinia a 68.1% dintre cei chestionaţi, românii plecaţi în străinătate contribuie mult la nivelul de trai al românilor din ţară (faţă de 56.8% în iunie 2013). 24.3% sunt de părere că românii plecaţi în străinătate contribuie puţin la nivelul de trai al românilor din ţară (faţă de 30.8% în iunie 2013), iar 7.7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (faţă de 12.4% în iunie 2013).

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.