Românii din Ucraina se simt abandonați. Mesaje disperate de la Cernăuți, din partea patrioților români: „Avem 600 de băieți pe front / Facem tot posibilul să rezistăm ca neam” (VIDEO)

În 28 iunie 1940, Armata Roșie a ocupat Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței. Drept urmare, a fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) la 2 august 1940. După destrămarea URSS-ului, în 1991, rușii au lăsat teritoriile românești „independente”, dar sub influența marelui imperiu cotropitor – Basarabia a rămas ca Republica Moldova, iar Bucovina de Nord și Herța au rămas ca parte a Ucrainei.

Război în Ucraina: Rușii au lovit instalații industriale din Krivoi Rog – Val de drone şi în Odesa, cel mai apropiat oraş de România
În Cernăuți, 88% din populație se identifică drept românească, iar în Herța, 95%. Mulți dintre localnici sunt adevărați patrioți. Cer ajutorul guvernului de la București, pentru a primi sprijin, dar sunt mai degrabă ignorați. Populația românească începe să fie diluată, mai ales după noua lege semnată de regimul Volodimir Zeleneski.

Românii din Ucraina plâng pentru că nici Guvernul Ucrainei, nici guvernul României nu ține cont de ei

Vasile Bacu, președintele Societății pentru Cultură și Literatură Română „Mihai Eminescu” Cernăuți, se numără printre românii care luptă pentru drepturile comunității „tricolore” din Ucraina.

Patriotul român a fost intervievat de doi vloggeri, „HaiHuiIn2″:

Alte articole

Cele mai probabile trei scenarii ale războiului din Ucraina. Două dintre acestea pun serios în dificultate Europa și, implicit, România

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, susține că România are pretenții teritoriale în Ucraina: „Există astfel de discuții”

„Suntem toți români, bineînțeles. Recunoaștem acest lucru. Vorbitori de limba română, consumatori de limba română, învățăm limba română…

(…) E vorba despre un articol dintr-o lege, legea educației, care proclamă la limbă de studiu limba ucraineană – limba de stat, limba română rămânând doar în școala primară și ca obiect de studiu. Noi nu suntem de acord cu această lege. Am scris scrisori și la Kiev, și la București. Au intervenit și diplomații și, după câte știu eu, la ora aceasta, aplicarea acestui articol a fost amânată un an. Avem peste 60 de școli. Predarea e în limba română. Multe au devenit deja mixte, din păcate. După cel de-Al Doilea Război Mondial erau peste 100. 114, dacă nu mă înșel. Deci numărul lor a scăzut. 

Noi, cei care activăm, asociațiile românești, vedem un pericol în această tendință și vrem să facem tot posibilul să rezistăm ca neam. Suntem cetățeni loiali ai acestui stat, dar în același timp vrem să rămânem români”, a dezvăluit românul.

„Ne supărăm foarte mult dacă ne spune cineva că noi suntem ‘diaspora’. Vițele noastre sunt în acest pământ”, a adăugat Bacu, patriotul care a comemorat 134 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.

Comunitatea din Cernăuți se rarefiază și din cauza războiului, nu doar din cauza „epurării” culturale.

„Cel mai tragic este că avem circa 600 de băieți pe front”, a adăugat Bacu.

Românii din Ucraina mor în război. Luptă împotriva invaziei lui Vladimir Putin

Vasile Ionesi, directorul Liceului din Iordănești, jelește și el după tinerii plecați la război.

„De la noi din localitate, 17 persoane sunt plecate la război. O persoană a fost ucisă, alta a fost rănită. A scăpat cu viață. A explodat o rachetă. Câțiva soldați au rămas în viață. Are fracturi la picior, dar sperăm să revină. 

(…) În învățământ avem probleme, pentru că foarte mulți au plecat în străinătate, și-au laut copiii, școlile au rămas fără copii”, a comentat Ionesi.

Rusia bombardează intens zonele afectate de inundaţii după spargerea barajului Nova Kakhovka. Zelenski: „Rusia este condusă de barbari”

Cu tristețe în suflet, Ionesi încă mai speră la o minune, că războiul din Ucraina se va încheia mai rapid, cu pagube minime.

„E foarte greu. Sperăm să se termine cât mai rapid acest război, dar ce-i în capul rusului, nimeni nu poate să spună. El are arsenalul nuclear… Sperăm că toată lumea se va pne pe capul lor. Nu e normal așa ceva pentru secolul XXI. Sperăm la mai bine, rămânem cu speranța”, a mai declarat românul din Ucraina.