Apelul pentru aceste două obiecte rezervate României este deschis tuturor până la data de 5 octombrie 2019. Propunerile pot fi trimise de către o singură persoană sau de către grupuri (clase, cluburi de astronomie), potrivit sursei citate.
Dintre acestea, vor fi selectate maxim 12 propuneri valide care vor fi supuse la vot în perioada 12 – 31 octombrie 2019. Propunerea clasată pe primul loc, împreuna cu alte două propuneri de rezervă, vor fi trimise Comitetului Internațional al UAI, care va publica numele alese pe 15 decembrie 2019.
În ultimele două decenii, astronomii au descoperit mii de planete care se rotesc în jurul unor stele, altele decât Soarele. Aceste planete din afara Sistemului nostru Solar se numesc „exoplanete” și pot fi telurice, ca Pământul, sau gigante gazoase, ca Jupiter.
Uniunea Astronomică Internațională (UAI), înființată în anul 1919 și cuprinzând peste 13.500 de astronomi din 107 țări diferite, este autoritatea internațională responsabilă cu denumirile științifice și numele care se dau corpurilor cerești. Cu ocazia aniversării centenarului său, Uniunea oferă tuturor ocazia de a da un nume unei exoplanete și stelei sale. UAI a atribuit fiecărei țări câte un sistem exoplanetar format din o stea și planeta sa.
României i-a fost atribuit sistemul format din steaua XO-1 și planeta sa XO-1 b, aflat la 536 de ani lumină, în constelația Corona Borealis (Coroana Boreală).
Steaua este asemănătoare Soarelui nostru, atât în ceea ce privește culoarea sa galbenă (dată de temperatura de la suprafață), cât și a dimensiunii, masei sau luminozității totale. În ciuda acestor asemănări fizice, steaua XO-1 este de peste patru ori mai tânără decât Soarele nostru, având doar un miliard de ani.
Planeta XO-1 b este singura planetă cunoscută azi care orbitează steaua XO-1. A fost descoperită în anul 2006 de către o echipă de astronomi amatori și profesioniști, condusă de Peter R. McCullough. Un an pe planeta XO-1 b durează aproape cât 4 zile pe Pământ (3,94), iar raza medie a planetei este de 1,21 ori mai mare decât cea a lui Jupiter.
Observațiile spectroscopice au pus în evidență pentru planeta XO-1 b o atmosferă bogată în H2/He, care conține apă, compuși ai azotului NH3 și HCN, precum și petece de nori.