Românii merg masiv pe cash, nu pe card. Bancnota cea mai folosită a fost cea de 100 de lei

Banii cash care au circular în afara sistemului bancar în 2023 au înregistrat o creștere atât în volum, cât și în valoare, potrivit raportului anual al Băncii Naționale a României, dat publicității joi. Specialiștii băncii centrale au stabilit, în urma analizelor pieței, și zilele perioadele în care s-a cheltuit cel mai mult numerar, care sunt cupiurile cele mai folosite în țară, dar și câte monede și bancnote le-au revenit locuitorilor în cursul anului trecut.

Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar s-a majorat cu 8,7% în anul 2023, ajungând la 115 miliarde de lei, arată raportul băncii centrale. Astfel, ritmul de creștere a fost peste dublu față de cel înregistrat în 2022.

Potrivit BNR, anul trecut, banii „peșin” aflați în afara sistemului bancar și-au păstrat o serie de tipare, în funcție de actorii sezonieri cu frecvență anuală.

Se taie din bonurile de masă ale angajaților. Măsura va intra în vigoare de la 1 iulie, odată cu majorarea salariului minim

Alte articole

Anunţul BNR despre economiile românilor în aur şi valută după ce războiul comercial a fost pus pe pauză

Anunţ BNR despre cel mai mare pericol pentru români în 2025. Adrian Vasilescu: România trebuie să stăpânească inflația și să reducă urgent deficitul

Astfel, au fost înregistrate rate lunare ridicate de creștere luna aprilie (2,5%ă), sub influența sărbătorilor pascale, în decembrie (1,3%), pe fondul solicitărilor ridicate de numerar specifice perioadei sărbătorilor de iarnă și iulie (1%), sub impactul concediilor.

În restul lunilor, valoarea numerarului în afara sistemului bancar a consemnat creșteri de amplitudine mai mică, de sub 1%, iar în luna mai chiar a stagnat.

Valoarea maximă a numerarului aflat în afara sistemului bancar în cursul anului 2023, respectiv 117,3 miliarde de lei (+8,7% față de vârful anului 2022), a fost atinsă în data de 22 decembrie 2023, pe fondul solicitărilor ridicate de numerar specifice perioadei sărbătorilor de iarnă, potrivit BNR.

La finele anului 2023, în afara sistemului bancar se aflau 1,7 miliarde de bancnote, în creștere cu 3,5% față de finalul anului 2022, și 5,6 miliarde de monede, în creștere cu 3,8% față de sfârșitul anului 2022.

Valoarea bancnotelor aflate în afara sistemului bancar la finele anului 2023 era cu 8,7% mai mare față de anul anterior, iar valoarea monedelor, cu 5,3% mai mare față de anul anterior.

TOP salarii ale vedetelor de televiziune, între surse și adevăr! Cât ia Andreea Esca vs Dan Negru. Bănică jr, peste Oţil/Simion de la Neatza!

Creșteri ale numărului de bancnote aflate în afara sistemului bancar s-au înregistrat la cupiurile de 5 lei (+0,1%), 10 lei (+6,7%), 50 lei (+2,4%), 100 lei (+5,9%), 200 lei (+13,4%) și 500 de lei (+9,6%). Numărul de bancnote aflate în afara sistemului bancar a înregistrat o scădere la cupiura de 1 leu (-5,1%).

Pentru cupiura de 20 de lei, pusă în circulație la data de 1 decembrie 2021, numărul de bancnote aflate în afara sistemului bancar la finele anului 2023 a fost cu 89,1% mai mare față de finele anului anterior.

Potrivit BNR, cupiura de 100 lei a fost cel mai intens folosită, ponderea acesteia în numărul total de bancnote în afara sistemului bancar fiind de 26,9%, aceasta fiind urmată de cupiurile de 1 leu (24,3%) și de 50 de lei (13,6%). Cea mai mică pondere în numărul total de bancnote aflate în afara sistemului bancar a revenit cupiurii de 500 de lei (0,9%).

Având în vedere momentul lansării în circulație a noii bancnote cu valoarea nominală de 20 de lei, ponderea acesteia în numărul total de bancnote aflate în afara sistemului bancar, la finele anului 2023, a fost de 0,8%.

Bancnotele utilizate preponderent la alimentarea ATM au continuat să fie dominante în valoarea totală a bancnotelor aflate în afara sistemului bancar: cupiura de 100 lei a avut o pondere de 40,4%, fiind urmată de cea de 200 de lei (39,4%) și de cea de 50 de lei (10,2%).

Numărul de monede a crescut față de 2022 la toate cupiurile, procentele fiind cuprinse între 1,5% în cazul monedei de 1 ban și 6,6% în cel al monedei de 50 de bani. Cele mai mari ponderi în numărul total de monede aflate în afara sistemului bancar au revenit și în anul 2023 monedei de 10 bani (42,6%) și celei de 5 bani (26,1%).

Din punct de vedere valoric, cupiurile de 50 de bani și 10 bani acopereau 88,5% din valoarea monedelor în afara sistemului bancar, ponderea dominantă revenind monedei de 50 de bani.

Astfel, potrivit analiștilor BNR, în anul 2023, fiecărui locuitor îi reveneau 90 de bancnote și 297 de monede din cele aflate în afara sistemului bancar, cu 3 bancnote, respectiv cu 11 monede mai mult față de sfârșitul anului 2022.

Valoarea bancnotelor false capturate de polițiști sau descoperite în circulație în 2023 este de aproape 600.000 de lei, iar numărul lor a crescut cu peste 30% față de anul precedent, potrivit raportului anual al BNR.

Ce se întâmplă cu plăţile cash. Plata cu cardul devine obligatorie în România. E lege pentru toți comercianții și PFA-urile. Câţi bani în numerar putem folosi pe zi, s-a schimbat legea

Plata cu cardul devine obligatorie în România. Toți comercianții, societăți ori persoane fizice autorizate, au de acum obligația legală de a accepta plata cu cardul – prin mijloace electronice, mai exact. Actul normativ a intrat în vigoare acum două zile, pe 16 iunie.

După supermarketul fără cash, s-a deschis hipermarketul cu Hiper Discount. Reducerile pot ajunge până la 40%. „Jos cu preţurile” la 15.000 de produse

Comercianții sunt obligați să accepte cel puțin o modalitate de plată fără numerar, adică o plată electronică. Aceasta nu înseamnă însă neapărat că vor fi obligați să-și cumpere aparate speciale de încasare prin bancă – POS-uri, atât timp cât plățile și încasările se pot face prin diferite metode, cu telefoanele mobile, nu neapărat cu cardul.

Legea 406/2023, ce este aplicabilă din 16 iunie 2024, obligă însă comerciantul să aibă un cont bancar unde clientul să plătească prin diferite mijloace, dacă optează pentru asta, arată avocatnet.ro. Legea amintește de „cel puțin un instrument de plată fără numerar”.

„Persoanele fizice sau juridice, prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului (…) au obligația de a asigura implementarea și de a accepta cel puțin un instrument de plată fără numerar, așa cum acesta este definit de Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, la art. 5 alin. (1) pct. 31”, scrie în noua lege. Mai precis, este vorba atât de societăți, cât și de persoanele fizice autorizate sau de întreprinderile individuale ori familiale.

Comercianţii, obligaţi să accepte plata cu cardul în lipsa banilor cash

Deși prevederea nu indică în mod expres comercianții, inițiatorii la asta se gândesc, arată sursa citată. „De asemenea, în scopul impulsionării utilizării mijloacelor moderne de plată, propunem ca pentru comercianții care operează pe teritoriul României să se instituie obligația de a accepta și cel puțin un instrument de plată fără numerar”, scria în expunerea de motive a legii.

Legea 406/2023 mai prevedea inițial și o interdicție pentru angajatori de a plăti salariile în numerar, dar care a fost eliminată după proteste în spațiul public.

Ce se întâmplă cu plăţile cash şi plăţile cu cardul. Câţi bani în numerar putem folosi pe zi, s-a schimbat legea

Guvernul norvegian a propus un set de măsuri pentru a proteja dreptul consumatorilor de a plăti cash, cu bancnote şi monede, într-o ţară care se află pe primele locuri în lume în tranziţia la plăţile digitale, transmite Bloomberg.

Obiectivul autorităţilor este acela de a asigura „securitatea pentru cei care sunt reticenţi la utilizarea de soluţii de plăţi digitale”, precum şi creşterea gradului de pregătire a societăţii pentru situaţii de urgenţă, a declarat ministrul norvegian al Justiţiei, Emilie Enger Mehl într-un comunicat de presă transmis vineri.

Propunerea, care a fost anunţată prima dată în luna septembrie 2022, le va permite consumatorilor să plătească în numerar la toate locaţiile de vânzări unde alte tipuri de plată pentru bunuri şi servicii sunt acceptate de comercianţi, se precizează în comunicat. Reguli speciale se vor aplica pentru transportul de pasageri.

Chiar dacă utilizarea numerarului în Norvegia a coborât la cel mai scăzut nivel de pe glob la debutul pandemiei, în ultima perioadă a rămas stabil, informa Banca Centrală a Norvegiei în luna mai a anului trecut. Potrivit sursei citate, doar 3% dintre norvegieni au utilizat numerarul la ultimele lor achiziţii într-un magazin tradiţional. Cu toate acestea, cererea de numerar a crescut în ultimul an, în condiţiile în care numărul de retrageri de la ATM-uri şi magazine a crescut, a precizat la acea dată Banca Centrală a Norvegiei.

Câţi bani cash putem folosi pe zi. Legea banilor cash intră în vigoare pe 16 iunie 2024, ce trebuie să ştie toţi românii

Câţi bani cash putem folosi pe zi. Începând cu 16 iunie 2024, aceste schimbări, care vizează limita de tranzacționare zilnică și regulile de gestionare a numerarului, sunt cruciale pentru toți cei implicați în procesul de plată și încasare a sumelor în numerar.

Legea 406/2023, cunoscută popular sub numele de legea banilor cash, împreună cu Ordonanțele de Urgență 98/2023 și 115/2023, au pus bazele acestei transformări legislative. Unul dintre aspectele cheie ale acestei legi este introducerea unei limite zilnice de tranzacționare în numerar, stabilită la 10.000 de lei pentru orice tranzacție între persoane fizice și entități juridice.

Citeşte şi: Câți bani câștigă artiștii din România pentru un spectacol. Delia se află pe locul 3 în clasament

În plus față de această limită, modificările legislative vizează și regulile referitoare la gestionarea soldului de casierie și procedurile de avansuri de decontare. Astfel, conform noilor reglementări, la sfârșitul fiecărei zile, sumele de numerar nu vor putea depăși limita de 50.000 lei. În cazul magazinelor de tip cash and carry, supermagazine și hipermagazine, care funcționează în conformitate cu noile reglementări, limita pentru sumele de numerar la finalul fiecărei zile nu va putea depăși 500.000 lei. Orice sumă care depășește acest plafon va trebui depusă în conturile bancare în decurs de două zile lucrătoare.

O altă schimbare notabilă este impunerea operatorilor economici de a accepta cel puțin un mijloc de plată electronică, consolidând astfel eforturile de digitalizare a sistemului financiar din România.

Citeşte şi: Ce lasă la amanet românii care au nevoie de bani, în 2024. Cât de căutate sunt device-urile de ultimă generație

Deși inițial existau planuri pentru schimbări mai radicale, acestea au fost reduse, iar premierul Marcel Ciolacu a explicat că această decizie a fost luată având în vedere pregătirea insuficientă a economiei pentru o tranziție bruscă spre utilizarea exclusivă a plăților electronice. Astfel, adaptările succesive ale legislației au reflectat nevoia de a menține un echilibru între modernizarea sistemului financiar și necesitățile economice ale diferitelor medii, în special a celor rurale.

Urmarește RomaniaTV.net și pe