Românii nu vor avea salarii în euro. Mugur Isărescu, primul mesaj despre schimbarea banilor după ce a fost votat din nou șef al BNR

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat marți că obiectivul de trecere la zona euro nu este realizabil în acest moment, subliniind că aceasta depinde de capacitatea țării de a implementa politici economice adecvate. Isărescu a precizat că reducerea deficitului public la 3% este esențială pentru a face pași spre adoptarea monedei euro.

„Banca Națională nu consideră fezabilă trecerea la zona euro într-o perspectivă apropiată. Totul depinde de măsura în care România va reuși, prin politici corecte și coerente, să reducă deficitul public spre 3%. Dacă acest lucru se poate realiza în patru, cinci sau șapte ani, doar atunci putem vorbi despre o trecere la euro, dar cu siguranță nu mai devreme. Există o strânsă legătură între aceste aspecte„, a declarat Isărescu.

Se revine la banii cash. Ţara care voia să-i elimine total schimbă macazul. Ce spune Mugur Isărescu despre numerarul din România

De asemenea, guvernatorul BNR a atras atenția că România nu poate îndeplini obiective importante, precum construcția de autostrăzi și realizarea de investiții majore, cu venituri bugetare sub 30% din PIB.

Alte articole

Avertismentul guvernatorului BNR: „Să ne pregătim să luăm deciziile corecte atât la nivel individual, cât și la nivel de stat”. Ce urmează după războiul comercial al lui Trump”

Cod roșu de la BNR, alertă de ultimă oră. Investitorii străini își lichidează plasamentele din România. Peste jumătate de miliard de euro au plecat din rezerva BNR în martie

Mugur Isărescu a obținut un nou mandat în fruntea Băncii Naționale a României. Într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, marți, a fost aprobată noua conducere a Băncii Naționale a României (BNR), iar Mugur Isărescu a primit un nou mandat de guvernator. Acesta va continua să ocupe una dintre cele mai importante funcții din domeniul economic românesc.

Decizia a venit în urma unui vot secret, exprimat prin buletine, care a confirmat noul Consiliu de Administrație al BNR. Mugur Isărescu a fost numit președinte al Consiliului de Administrație și guvernator al BNR, întărind astfel autoritatea sa în cadrul instituției.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, despre criptomonede: „Nu vedem cripto-activele ca bani”

Leonardo Badea a preluat funcția de vicepreședinte al Consiliului și prim-viceguvernator al BNR. În același timp, Florin Georgescu și Cosmin Ștefan Marinescu au fost desemnați membri ai Consiliului și viceguvernatori ai Băncii Naționale.

Noua echipă, din care fac parte și Aura Socol, Roberta Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, va avea un mandat de cinci ani, începând cu data de 11 octombrie.

Când se schimbă banii în România, care sunt șansele să trecem la Euro

Autoritățile române se chinuie de mai mulți ani să faciliteze tranziția de la lei la euro. Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică, dar voința lor este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.

Când vine vorba de aderarea la zona euro sau, mai prezis, imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene, tocmai a fost publicat un nou raport intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022. Acesta a fost coordonat de academicianului Daniel Dăianu și detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.

„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).

Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document.