Luând în considerare atât creditele ipotecare şi de consum, cât şi creditele luate de români de la IFN-uri (instituţii financiare nonbancare) şi creditele cesionate şi scoase în afara bilanţului rezultă că îndatorarea totală a populaţiei ajungea după 9 luni/2023 la circa 194 mld. lei, mai mare cu circa 80% faţă de 2008.
Ascensiunea îndatorării populaţiei a fost influenţată în ultimii ani de majorarea creditării bancare, care reprezintă cea mai mare parte a datoriei românilor.
Faţă de 2008, soldul creditării ipotecare din România este acum de cinci ori mai mare, în timp ce soldul creditelor de consum este în scădere cu 13%.
„Cea mai importantă componentă a datoriei românilor este reprezentată de creditele bancare ipotecare (54,2% din total), în uşoară scădere (-1% în termeni anuali), urmată de creditele bancare de consum (35% din total), care au consemnat o creştere de 1,8% în termeni anuali“, scrie BNR în Raportul asupra stabilităţii financiare, potrivit ZiarulFinanciar.ro.
Deşi situaţia este mai bună decât în perioada crizei din 2008, crizele recente au oprit tendinţa de creştere a indicatorului de rezistenţă şi de scădere a gradului de îndatorare, pe fondul majorării serviciului datoriei ca urmare a majorării ratelor de dobândă.