Preşedintele Traian Băsescu a ieşit joi pentru prima oară în public de la începerea protestelor de stradă. Şeful statului s-a întâlnit, la Palatul Cotroceni, cu şefii Misiunilor Diplomatice acreditaţi în România, în cadrul unei reuniuni anuale.
Băsescu a ţinut în faţa ambasadorilor un discurs, în care a afişat un ton optimist cu privire la viitorul României, în ciuda faptului că oamenii ies în stradă de o săptămână pentru a-şi exprima nemulţumirile faţă de condiţiile de trai, cerând demisia preşedintelui şi a Guvernului.
„Există toate premisele ca prin păstrarea ritmului reformelor, pomovarea de politici bugetare prudente (…) şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, economia românească să înregistreze şi în 2012 şi în anii următori valori pozitive ale creşterii economice”, a spus şeful statului.
Băsescu a precizat că România a înregistrat o perioadă de creştere constantă, începând cu trimestrul IV al anului 2010 şi că preconizează că „datele statistice vor indica o creştere economică medie de aproximativ 2,5% pentru anul 2011„.
„În primele nouă luni ale lui 2011 Produsul Intern Brut s-a majorat, în termeni reali, cu 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2010. Economia românească a evoluat peste aşteptările multora, în special datorită producţiei agricole bune, a cererii mari la export şi a investiţiilor guvernamentale”, a adăugat şeful statului.
Băsescu nu a spus în schimb nimic despre proteste.
El a vorbit însă despre priorităţile de reformă pentru anul 2012, printre care şi definitivarea unei noi legii a sănătăţii, precum şi „o eventuală reorganizare administrativă, dacă vor fi îndeplinite condiţiile politice”.
Totodată, Băsescu a spus şi faptul că va continua să fie „un partener activ al Guvernului în ceea ce priveşte măsurile la care ne-am angajat faţă de de FMI”.
La finalul discursului, zâmbitor, Băsescu s-a întreţinut cordial cu ambasadorii şi a ciocnit un pahar de şampanie cu aceştia.
Vă prezentăm principalele declaraţii ale şefului statului:
În Europa, pe măsura adâncirii crizei, a devenit tot mai clar că viitorul constă în creşterea intergrării Uniunii.
2011 a fost un an dificil, in care crizele economica, financiara, umanitara si uneori politica au pus din nou la incercare guvernele si populatia lumii
Principala lecţie învăţată este că o atitudine responsabilă în plan politic şi economic constituie o premisă fundamentală în combaterea crizelor.
În faţa propriei instabilităţi în 2009 şi 2010, România a continuat reformele.
În 2010 şi 2011 România s-a situat în topul ţărilor europene în cee ce priveşte ponderea în PIB a fondurilor pentru investiţii. În 2012 este o creştere substanţială, alocările însumând 38,1 miliarde lei. Acest sume vor fi orientate către investiţii cu impact direct asupra creşterii economice şi a creării locruilro de muncă.
În ultimii doi ani, atenţia Guvernului s-a concentrat pe continuarea reformelor: legislaţia muncii, restructurarea sectorului bugetar
Voi continua să fiu un partener activ al Guvernului în ceea ce priveşte măsurile la care ne-am angajat faţă de de FMI.
Va fi definitivată noua lege a sănătăţii şi va fi continuată reforma sectorului bugetar.
Nu există motive care să motiveze o eventuală retragere de lichidităţi a băncilor străine de pe piaţa românească.
Exista premisele ca economia romaneasca sa inregistreze si in 2012 valori pozitive ale cresterii economice
Reluarea creşterii economice durabile şi consolidarea climatului de disciplină fiscal-bugetară reprezintă principalele provocări la care UE trebuie să facă faţă.
România doreşte ca prin acordul interguvernamental al UE este ca Uniunea să iasă întărită, dorim să fim angrenaţi în deciziile majore ale UE. România este adepta unei Uniuni cât mai integrate care să tindă către Statele Unite ale Europei.
Am refelectat în programul de convenrgenţă transmis CE că obiectivul nostru de a adopta în 2015 moneda euro se menţine.
Suntem conştineţi că pentru ca România să contribuie la întărirea Uniunii că instituţiile statului român trebuie să fie şi ele competitive. Aici este de fapt efortul nostru principal.
Teme de interes particular pentru România: Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Aşteptăm propuneri concrete ale CE privind mecanismul plecând de la premisa că raportul din februarie va fi unul favorabil
Suntem surprinşi că după ce am ridicat problema Schengen în două Consilii Europene, decizia este în continuare blocată, deşi toate condiţiile sunt îndeplinite pentru o decizie favorabilă a Consiliului European
Considerăm ca deplin nejustificate restriciţiile pe piaţa muncii a românilor în nouă state membre deşi studiile au arătat că nu există impact negativ asupra acestor ţări.
Interconectarea reţelelor energetice europene şi cele de la graniţele sale nu trebuie uitate.
Este la fel de important să privim şi spre exteriorul Uniunii şi să susţinem modernizarea şi democratizarea din regiunile din proximitatea Uniunii. Rămânem fideli susţinerii traseului european al statelor care arată voinţă politică în democratizare.
România se va exprima în favoarea unei relaţii consolidate de cooperare din vecinătatea estică şi sudică, bazat pe ataşamentul împărtăşit faţă de respectarea valorilor democraţiei şi statului de drept. Strategia Mării Negre ar veni într-o complementaritate logică Strategiei pentru Marea Baltică.
Acţiunile noastre vor fi îndreptate spre substanţierea parteneriatelor României cu statele UE şi cu SUA.
Cu sprijinul partenerilor strategici din UE, sperăm să depăşim anumite obstacole în accesul deplin al României la ansamblul de politici comune. Sincere mulţumiri pentru Italia pentru decizia de eliminare a restricţiilor impuse forţei de muncă din România.
Vom lucra cu partenerii americani pentru implementarea declaraţiei comune pentru parteneriatul strategic pentru secolul XXI şi vom începe aplicarea acordului pentru scutul antirachetă. Consolidarea parteneriatului cu Moldova rămâne o prioritate a României în 2012. Sperăm ca în 2012 la Chişinău va exista o arhitectură instituţională completă prin alegerea unui preşedinte.Nu pot decât să salut decizia UE de lansare a negocierilor cu Moldova pentru instituirea zonei de liber schimb aprofundat. Ne aşteptăm ca reluarea reuniunilor formale în formatul 5 plus 2 să ducă la paşi în soluţionarea conflictului transnistrean.
Vom continua să acţionăm ca statele în care trăiesc români să vină cu o mai mare deschidere faţă de nevoile etnicilor români. Criza nu poate fi un pretext pentru ca românii să nu primească asistenţă compatibilă cu statul României de ţară UE.
Vom continua să abordăm pragmatic relaţia cu statele de care ne simţim legaţi. Vom sprijini candidaturile la aderare a statelor din Balcanii de Vest. Politica externă a României va acorda un loc special şi relaţiei cu China. Sunt convins că anul 2012 va aduce acorduir economice importante.
Ne vom concentra pe dezvoltarea de acţiuni comune pentru valorificarea potenţialului relaţiei cu Japonia şi Coreea de Sud.
România doreşte să consolideze dialogul cu Rusia pentru valorificarea oportunităţilor care să ţină cont de interesele fiecărui stat.
România intenţionează să rămână furnizor de securitate. Obiectivul aliaţilor în Afghanistan este să procedăm la o diminuare graduzală a forţelor combatante.
În 2012 România va continua să susţină o abordare principială pentru un nou aranjament în domeniul armamentului convenţional.
În afara reuniunii cu ambasadorii, Traian Băsescu are astăzi programate mai multe întâlniri la Cotroceni.
Chiar dacă evenimentele pe care le organizează joi preşedintele Băsescu sunt „pe teritoriul său”, este un prim pas pe care el îl va face la capitolul relaţii cu publicul. De când au izbucnit protestele în România, şeful statului nu a mai fost văzut oficial de presă. Singurul eveniment la care şeful statului mai participase fusese întâlnirea de luni, tot la Cotroceni, cu studenţii care doresc un post în Administraţia Prezidenţială, dar presa n-a avut acces.