Pilonul 3 de pensii, un sistem facultativ, a atras anul trceut un număr record de clienți noi. Cei mai mulți, spun specialiștii, au între 30 și 35 de ani, însă și tinerii aflați la începutul carierei încep să fie interesați de pensiile private, conform ŞtirileProTV.
Interesul pentru Pilonul 3 a crescut constant din 2007, dar în 2024 s-a înregistrat un salt de 40% față de 2023. În prezent, 830.000 de români contribuie la fondurile de pensii facultative. Fondurile totale acumulate au depășit 5,5 miliarde lei (aproximativ un miliard de euro), 17 la sută mai mult față de 2023, un maxim istoric pentru fondurile de pensii facultative.
„Dorința de a-și menține nivelul de trai și dorința de a avea venituri la un nivel cel puțin comparabil cu cele din timpul vieții active, dacă ne uităm la valoarea pensiei medie, raportată la valoarea salariului mediu – vedem că este un decalaj semnificativ de cateva zeci de procente. Acele 10 de procente care trebuie compensate sau dacă își dorești să fie compensate pot fi făcute cu Pilon 3”, a declarat Adrian Negru, director departament.
La Pilonul 3 contribuie în majoritate persoane cu vârste cuprinse între 30 și 35 de ani, însă și tinerii aflați la începutul carierei devin tot mai interesați. Conform legislaţiei, pot contribui la Pilonul 3 salariații, persoanele cu activități independente, angajatorii. În prezent, contribuțiile la Pilonul 3 sunt deductibile în limita a 400 euro pe an.
Un calcul raportat la un salariu mediu din România de 5.300 lei, potrivit INS, arată că după o carieră de 40 de ani de contribuții, o persoană ar putea avea o pensie plătită din sistemul public – adică Pilonul I, de 2.800 de lei. Suma este completată de banii din Pilonul 2 de pensii private obligatorii și se ajunge, astfel, la un venit lunar de 4.100 de lei. Acum, dacă a ales să contribuie în ultimii 10 ani și la Pilonul 3 de pensii facultative cu o sumă egală cu cea din Pilonul 2, va mai avea un plus de 320 de lei sau dublu – aproximativ 750 de lei dacă a contribuit 20 de ani în loc de 10. În acest fel ar putea să ajungă la o pensie aproape egală cu salariul pe care l-a avut în timpul carierei.
„Pilonul 1 este pe marginea prăbușirii, în mod foarte demagogic este prezentat ca un mecanism bazat pe solidaritatea intergenerațională. De fapt, vedem că un astfel de sistem care ia de la cei care contribuie azi ca să dea la cei care beneficiază azi – rupe principiul responsabilității individuale”, susţine Radu Nechita, economist.
Citeşte şi: Pensionarii care pot rămâne fără 2.700 lei la pensie. Trebuie să trimită acest document la Casa de Pensii
În luna octombrie, în România erau înregistrați peste 4,7 milioane de pensionari, iar pensia media a fost de peste 2.700 de lei.