Românii şi-ar putea amâna din nou ratele la bănci. Marcel Ciolacu: A fost discutat și cu băncile, s-a ajuns la un acord

Românii şi-ar putea amâna din nou ratele la bănci. Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a anunţat că o astfel de măsură a fost deja discutată cu băncile şi s-a ajuns la un acord.

„Există varianta amânării ratelor la bănci pentru români. A fost discutată și cu băncile, s-a ajuns la un acord. Luni se va detalia fiecare măsură și se va spune cum se va aplica. Important e că am ajuns la un consens și am constatat necesitatea și cel mai important este că colaborăm astfel încât guvernul să fie pregătit să nu piardă nicio oportunitate”, a declarat Marcel Ciolacu, la Digi 24.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu, avertisment terifiant pentru toţi românii. „Este posibil să avem o criză economică. Am avut discuţii cu comisarii europeni şi am căutat surse de finanţare de la UE”

Liderul PSD a spus că autorităţile se aşteaptă ca inflația să ajungă „la 2 cifre”, „dacă nu suntem eficienți guvernamental”.

Alte articole

Amânarea ratelor la bănci, un cadou otravit de la Guvern. De ce nu este bine să apelezi la această opţiune

Amânarea ratelor la bănci, adoptată joi de Guvern. Cum se calculează ratele după amânare şi cine poate beneficia de măsură

„Este bătălia eficienței guvernamentale. PSD a intrat la guvernare pentru că aveam nevoie de un guvern stabil. Există o coaliție funcțională la acest moment. Marea provocare rămâne ca guvernul să fie unul eficient, mai ales că toate lucrurile se schimbă săptămânal, nu numai la nivelul României”, a mai explicat Ciolacu.

Declaraţia preţedintelui PSD Marcel  Ciolacu vine după ce BNR a anunță un nou val de scumpiri. Oficialii BNR se aşteaptă ca vârful inflației să fie atins în lunile următoare, atunci când ar putea ajunge la 12%.

De vină pentru scumpirile viitoare, respectiv pentru înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţul combustibililor, şi mai ales de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa creşterii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului şi a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor internaţionale instituite.

„Efectele inflaţioniste astfel exercitate sunt aşteptate să prevaleze pe orizontul apropiat de timp, faţă de impactul dezinflaţionist substanţial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru consumatorii casnici. Incertitudini însemnate rămân, totuşi, asociate modului de evaluare şi de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme”, a transmis BNR.

Conform sursei citate, incertitudinile şi riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc însă considerabil în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, ce reprezintă un nou şoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflaţiei şi a activităţii economice pe plan intern, în principal pe calea agravării crizei energetice şi a blocajelor în lanţuri de producţie, dar şi prin intermediul altor canale, incluzând dinamica economiei şi a inflaţiei la nivel european/mondial, încrederea consumatorilor şi a investitorilor, precum şi percepţia de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

BNR menţionează că o sursă importantă de incertitudini şi riscuri rămâne, de asemenea, absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, în timp ce ameliorarea situaţiei epidemiologice pe plan intern a condus la încetarea stării de alertă în prima decadă a lunii martie 2022 şi la ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate, cu efecte favorabile asupra activităţii economice, potrivit Agerpres.

Totodată, incertitudini şi riscuri sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale, dată fiind cerinţa continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi global, marcat de implicaţiile războiului din Ucraina şi ale sancţiunilor impuse Rusiei, însă şi de tendinţa de înăsprire a condiţiilor de finanţare.

Citeşte şi: ROBOR, creştere spectaculoasă după ce BNR a majorat dobânda cheie

Consiliul de administraţie al BNR a hotărât marţi, 5 aprilie, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,50% pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4% pe an, de la 3,50% pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2% pe an, de la 1,50%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală.

BNR precizează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.