Înalta Curte de Casaţie şi Justioţie (ICCJ) a primit, marţi, de la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul în care a decis extrădarea lui Aurel Fărţilă şi a dispus arestarea provizorie a acestuia în vederea predării lui către Statele Unite ale Americii.
Aurel Frăţilă, în vârstă de 41 de ani, a făcut recurs la ICCJ după ce a fost acuzat că a comercializat în Iran echipamente pentru avioane, care pot fi montate şi pe aparate civile, dar şi militare. Astfel, Aurel Frăţilă a intrat în atenţia autorităţilor judiciare americane, care au cerut sprijinul autorităţilor de la Bucureşti, având în vedere afacerile derulate de român prin firmele sale. În urma solicitării americane, Curtea de Apel Bucureşti a admis, în 11 ianuarie, cererea de extrădare a românului.
„Această acţiune reprezintă rezultatul cooperării româno-americane, atât pe dimensiunea de informaţii, cât şi pe dimensiunea de aplicare a legii, privind DIICOT. Aurel Frăţilă a fost avut în atenţie de către SRI, pentru implicarea în intermedierea tranzacţionării prin firmele pe care le controla a unor produse duale către state aflate sub incidenţa unor restricţii internaţionale”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava.
Ministerul Apărării precizează că Aurel Frăţilă a fost, după absolvirea Academiei Tehnice Militare, inginer pentru exploatare la o escadrilă de aviaţie, între 25 mai – 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă şi că pe durata activităţii în MApN nu a participat la misiuni în străinătate.
„Aurel A. Frăţilă a urmat cursurile Secţiei Aeronave a Academiei Tehnice Militare, din Bucureşti, în perioada 1990-1996, în anul 1993 acordându-i-se gradul de locotenent. După absolvire a fost repartizat la o escadrilă de aviaţie a Forţelor Aeriene ca inginer pentru exploatare, funcţie pe care a ocupat-o între 25 mai şi 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă”, se arată în precizarea transmisă marţi de MApN.
Generalul iranian Jamshid Ghassemi şi Frăţilă au fost inculpaţi în 17 octombrie 2006 pentru spălare de bani şi pentru conspiraţie în vederea exportului de articole incluse în catalogul produselor de război din SUA către Iran, via România, fără a avea licenţele de la Departamentul de Stat american. Cei doi doi au încercat să exporte către România giroscoape militare şi accelerometre pentru ghidarea rachetelor balistice, desinaţia finală fiind Iranul.