„Vă spun sincer că am avut toată deschiderea față de domnul Giboi din poziția mea de președinte al Comisiei de Cultură în Senat, ne-am și întâlnit de câteva ori, l-am rugat să se gândească și dumnealui la o restructurare a AGERPRES-ului, pentru că e firesc, că trebuie făcut ceva acolo. I-am propus ca, în momentul în care umblăm la legi, și aveam și acordul politic pentru asta, să punem și AGERPRES-ul în linie cu TVR-ul și SRR-ul, astfel încât să își poată folosi bugetul în funcție de necesitățile personale, ceea ce ar fi însemnat și o eventuală creștere de salarii. Domnul Giboi mi-a spus: ‘Nu, cu legea salarizării unice câștigă suficient, nu mai e cazul să facem asta'”, a detaliat Romașcanu, într-un interviu acordat DC News.
El a spus că modificarea Legii Agenției Naționale de Presă, în sensul în care directorul poate fi demis dacă raportul de activitate este respins de Parlament, este o chestiune de „principii” și nu una ce vizează o persoană anume.
„Deci, domnul Giboi să aleagă pe ce parte a străzii joacă, eu n-am nicio problemă. Dacă este performanță în AGERPRES, și înțeleg că se mișcă lucrurile acolo, bravo dumnealui, dar principiul rămâne. N-am nimic cu persoana Giboi, am cu principiile”, a detaliat ministrul Culturii.
În context, el a vorbit și despre Societatea Română de Radio, dar și despre Televiziunea publică.
„Îmi doresc să avem trei organisme profesioniste de comunicare ale țării finanțate de statul român. Cel puțin pentru două dintre ele misiunea este specificată și în Constituție, a treia, această agenție de presă, care trebuie să fie cel mai puternic comunicator în ceea ce privește evenimentele, știrile din România, să funcționeze foarte bine. Eu nu am niciun comentariu legat de modul cum funcționează Agenția română de presă”, a adăugat Romașcanu.
Referitor la contra argumentul potrivit căruia modificarea legii de funcționare a AGERPRES este un semn de politizare a instituției de presă, ministrul a amintit mecanismul de numire al conducerii acesteia.
„În schimb, aș vrea și îl rog călduros pe domnul director Giboi să îmi spună de ce nu s-a legat cu lanțuri de Palatul Parlamentului când a fost numit de un prim-ministru politic, a fost votat de un Parlament cu o majoritate politică, deci a fost… Eu pot, pe logica dumnealui, să cred că dacă schimbarea legii și posibilitatea concedierii directorului este o politizare, o politizare a fost și atunci când s-a întâmplat și inamovibilitatea lui, pe toată durata mandatului, poate fi interpretată în sensul în care servește intereselor celui care l-a pus pentru toată perioada mandatului. De ce să nu ne gândim și la chestiunea asta?”, a afirmat ministrul Culturii.
El a făcut o paralelă între mecanismul de numire și cel de concediere, în cazul conducerii unei instituții a statului român.
„Domnul Giboi trebuie să înțeleagă, și trebuie să înțeleagă toată lumea, și cu tot respectul mă adresez și agențiilor internaționale și sindicatelor și organismelor reprezentative ale mass-media europene, că tot demersul pe care îl face conducerea AGERPRES în acest moment este exagerat. Nu se poate. Dânsul a spus că mai există și alți inamovibili în afară de dumnealui. Da, Curtea de Conturi. Dânsul nu face ce face Curtea de Conturi. Nu este posibil ca un șef al unei instituții a statului român, că e plătită de statul român, să nu poată fi concediat cum poate fi numit”, a punctat ministrul.
Romașcanu a susținut că trebuie „să existe posibilitatea, în cazul în care există un raport anual negativ, să se poată lua măsuri”.
„Nu ne referim la nicio persoană când facem lucrul ăsta. E natural să lași posibilitatea, prin lege, pentru lipsă de performanță să poată fi concediat. El nu are această chestiune. El poate fi dat afară doar dacă e incompatibil, dacă este condamnat — nici măcar dacă este urmărit penal (…) el nu poate pleca de acolo”, a punctat ministrul Culturii.
În opinia sa, organismul care a făcut numirea poate evalua activitatea conducerii. „Te-a pus Parlamentul prin vot, Parlamentul poate vota dacă ți-ai făcut treaba bine sau nu”, a mai spus Romașcanu.
El a vorbit și despre informațiile vehiculate referitoare la o eventuală unificare a TVR, SRR și AGERPRES, dar și despre varianta comasării TVR cu SRR.
„Nu se are în vedere unirea celor trei instituții de presă. Nici măcar a celor două, în acest moment”, a conchis ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.