ROMATSA, după accidentul aviatic din Apuseni: Vom propune ca toate avioanele să fie dotate cu GPS

Directorul interimar al ROMATSA, Valentin Cimpuieru, a declarat că orice instituție implicată trebuie să tragă învățăminte din accidentul aviatic din Apuseni și să vină cu soluții pentru a evita astfel de evenimente.

„ROMATSA avea pregătit proiectul de propunere pentru dotarea avioanelor cu GPS, ca un sistem suplimentar de localizare. La momentul la care discutam proiectul, părea doar o asigurare suplimentară, pe lângă sistemul de localizare ELT prin frecvența 406 MHz cu care sunt dotate aeronavele. După acest accident, în care ELT nu a funcţionat, ni s-a dovedit că este necesar un sistem suplimentar. Este firesc ca o parte a discuţiei să fie concentrată pe problema localizării avionului, însă în condiţiile în care sistemul ELT s-a defectat, ROMATSA putea oferi doar un perimetru prea larg pentru orice operaţiune de căutare, care nu ar fi ajutat cu nimic echipele ISU. Este clar că avem nevoie de un sistem suplimentar pentru găsirea aeronavelor. Am făcut tot ce a trebuit sa facem, iar aritmetica simpla a calcului zonei de impact arăta o eroare de câţiva kilometri, intr-un perimetru foarte larg”, a declarat Valentin Cimpuieru.

În ceea ce privește responsabilitatea pilotului, poziţia ROMATSA atrage atenţia asupra faptului ca pilotul a asumat condiții de zbor foarte dificile când a trecut a modificat pe parcursul zborului statutul de la IFR la VFR, având şi problema givrajului.

Conform reglementărilor din aviaţie, zborul trebuie desfăşurat sub standard IFR, adică pe culoare de navigaţie precise, pe indicaţiile instrumentelor de navigaţie, mai ales în condiţii de vizibilitate redusă. Zborurile VFR se fac doar dacă vizibilitatea este foarte bună, iar în acest caz, pilotul este singurul responsabil de evitarea celorlalte aeronave.

Alte articole

Președintele Iranului, implicat într-un accident de elicopter. Ebrahim Raisi este căutat cu drone și câini, după ce locația lui a devenit necunoscută

Un avion de mici dimensiuni a aterizat forţat pe un câmp agricol din Alba

În ultimele zile au apărut mai multe poziții ale prodecanului Facultăţii de Inginerie Aerospaţială din cadrul Politehnicii Bucureşti, Octavian Pleter care critica modul in care Adrian Iovan a desfăşurat zborul. Octavian Thor Pleter identifică două greşeli fatale făcute de pilotul Adrian Iovan: cea de a modifica pe parcursul zborului statutul, de la IFR la VFR si alegerea făcută de Adrian Iovan la momentul la care acesta a cons­tatat că apare givrajul (depunerea de gheaţă pe suprafeţele portante ale aeronavei).

„Zborul VFR se face la vedere şi mult mai mult pe responsabilitatea pilotului decât zborul IFR care se face pe o traiectorie în timp şi spaţiu cu responsabilitatea partajată între echipaj şi centrele de control de la sol. Decizia de a continua zborul ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat este greşită pentru că performanţele avionului pot fi diminuate şi nu se ştie cu cât. De aceea, se impunea întoarcerea imediată şi aterizarea la Sibiu”, a declarat Octavian Pleter.

ROMATSA va face public propriul raport intern după accidentul din Apuseni ROMATSA: Fireşte că trebuie să ne asumăm răspunderea, dar am făcut ce aveam de făcut iar nefuncţionarea sistemului ELT a făcut imposibila localizarea precisa a aeronavei

Autoritatea care gestionează traficul aerian în Romania va face un raport propriu în urma prăbușirii avionului pilotat de Adrian Iovan. Din concluziile de început ale instituţiei două elemente de noutate: documentul aduce dovezi care arată limitele pe care le avea ROMATSA pentru localizarea precisă a navei în condițiile în care sistemul de localizare al navei pilotate de Adrian Iovan s-a defectat, respectiv, instituţia propune o serie de soluţii de rezervă pentru a evita pe viitor astfel de tragedii.

Specialiști de la ROMATSA au declarat că în condiţiile în care sistemul ELT nu a funcţionat ce s-a putut face era să se stabilească un perimetru cu o precizie minimă. Dintr-un astfel de calcul se obţine un perimetru cu laturile de câteva zeci de kilometri, ceea ce poate duce la o zonă de căutare de mii de kilometri pătraţi.

„Acest raport nu acoperă faptele cu hârtii, ci reface filmul zborului și arată dacă și cum ROMATSA a respectat procedurile. Faptul că noi am respectat procedurile, în acest caz nu a fost de ajuns. Trebuie să vedem ce putem face pentru a reduce riscurile pe viitor ale unor astfel de accidente. Din punct de vedere al ROMATSA, accidentul obligă la propunerea de sisteme alternative de localizare. Este necesar să existe sisteme de rezervă în cazul unor probleme apărute la sistemul ELT. Aveam în lucru un proiect de dotare a avioanelor cu sistem GPS, care părea doar o asigurare suplimentară și acum evident că va fi propus ca recomandare necesară”, a declarat Valentin Cimpuieru.

Directorul interimar al ROMATSA a declarat că este nevoie ca instituţia să vină cu o explicaţie şi cu propuneri din experienţa acestui accident care se referă nu la partea de mecanism birocratic de reguli si regulamente care sunt relativ bine structurate, ci mai ales la disciplina de zbor si la conditiile de siguranta ale navelor.

„Ca autoritate principală în ceea ce privește gestionarea traficului este evident că toți ochii sunt ațintiți asupra instituției și fără îndoiala că așa și trebuie să fie. Ce este însă și important și real este că orice evaluare a unei situații de acest tip implică o analiză a modului în care au fost regulile respectate, dar şi o evaluare clară a contextului şi condiţiilor specifice din respectivul zbor. Trebuie văzut in ce măsură, în contextul fără precedent al zborului din 20 ianuarie, ROMATSA trebuia să acţioneze altfel decât a făcut-o şi în ce măsură deciziile care au fost luate au fost cele mai bune. De asemenea, trebuie văzut în ce măsură se impun condiţii suplimentare de siguranţă în cazul unor probleme apărute pe parcursul zborului”, a declarat directorul interimar al ROMATSA.