Au putut fi văzuţi în urmă cu an pe scena festivalului Balkan Trafik, care în aceste zile îşi desfăşoară ediţia din 2013, în metrou sau pur şi simplu pe stradă, îşi începe articolul ziarul din Bruxelles despre muzicanţii romi din România.
La prânz, grupul Brussels Underground cântă în piaţa Agora, în centrul Bruxellesului şi, de la primele note, trecătorii încep să bată ritmul, iar unii încearcă şi câteva mişcări de dans. Joi, în piaţă sunt cinci dintre cei circa o duzină de muzicanţi, câţi sunt în total, veniţi în principal din România, cei mai mulţi din regiunea Bucureştiului, scrie reporterul la La Capitale.
Obişnuiţi ai staţiilor de metrou Schuman şi Montgomery, membrii fanfarei Brussels Underground au avut un parcurs atipic. Nicolas Hauzeur, violonist experimentat, este acela care a decis, în urmă cu un an, să-i aducă pe scena festivalului Balkan Trafik.
„Când i-am văzut pe marii artişti romi cântând pe stradă sau la nunţile româneşti am decis să-i aduc împreună pentru un concert special„, îşi aduce aminte specialistul în muzică orientală şi iniţiator al festivalului pentru muzică balcanică.
„La finalul festivalului, am vrut să realizez un proiect pe termen lung cu muzicienii romi. Datorită susţinerii financiare a direcţiei pentru egalitatea de şanse am putut să mergem în studio şi să înregistrăm un album, Muzică ţigănească românească, care a fost lansat în urmă cu câteva săptămâni. Albumul le permite trecătorilor să asculte orchestra la ei acasă şi să constate reala unitate, potenţialul grupului”, a adăugat Nicolas Hauzeur.
Instalaţi de circa zece ani în capitala Belgiei, artiştii din Brussels Underground au venit să cânte în Belgia, unde trăiesc departe de familiile lor, din cauza nevoilor de ordin financiar. „Viaţa este atât de dificilă în România, că am preferat să venim să cântăm la Bruxelles”, explică saxofonistul Costel Facir.
Crescând cu muzica în permanenţă în jurul lor, membrii orchestrei au un simţ al ritmului incontestabil, scrie La Capitale. Datorită clarinetului, acordeonului, saxofoanelor sau ţambalului, grupul reuşeşte să creeze o atmosferă cu totul inedită. ‘Ei pot cânta multe stiluri diferite, de la muzică ţigănească până la jazz, pentru că sunt mari virtuozi, care fac instrumentele muzicale să vorbească între ele’, a mai spus Nicolas Hauzeur.