Rona Hartner, împreună cu sora sa Rinda și cu fratele Reon, au purtat o luptă neobosită în justiție pentru recuperarea averii tatălui lor, naționalizată de fostul regim comunist.
Pe data de 20 martie 1991, tatăl Ronei Hartner a solicitat restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii pentru un imobil (teren) situat în sectorul 3 din București, care fusese preluat abuziv de către stat în baza Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, din 22 februarie 1989, potrivit Fanatik.
Dosarul nu a fost finalizat până la moartea bărbatului, iar cei trei copii ai săi, Rona, Rinda și Reon Hartner, în calitate de moștenitori, au continuat demersurile pentru retrocedarea proprietății.
După 20 de ani de la depunerea documentelor necesare, timp în care nu au primit niciun răspuns, Rona Hartner, alături de fratele și sora ei, au chemat în instanță Primăria Municipiului București, în anul 2019. Se pare că în 2017, cei trei moștenitori fuseseră anunțați că dosarul administrativ fusese înaintat pentru analizare încă din 2010, însă nu se decisese nimic.
În aprilie 2021, Curtea de Apel București a decis că Primăria Municipiului București a depășit în mod nejustificat termenul legal de 36 de luni, pentru a răspunde cererii de retrocedare a terenului confiscat de comuniști.
Potrivit sursei citate, PMB a ignorat și această decizie a instanței, iar la jumătatea anului 2023, Rona Hartner și frații ei au introdus o nouă acțiune, prin care solicită ca pârâtul Municipiul București să fie obligat la o penalitate de 1.000 de lei pe zi, până la executarea obligației cuprinse în sentința anterioară. Pe 10 noiembrie 2023, cu două săptămâni înainte ca Rona Hartner să moară, Judecătoria sectorului 5 a respins cererea, ca fiind introdusă prematur.
Într-o altă cauză civilă, Municipiul București, reprezentat legal prin Primarul General Nicușor Dan, a făcut o contestație la executare împotriva Ronei Hartner. Acest dosar are ca termen de pronunțare data de 27 noiembrie 2023.