ROPEPCA: Gazele se vor scumpi după ce Parlamentul va modifica regimului de taxare

Potrivit sursei citate, în cadrul dezbaterilor din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor privind impozitarea veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, în data de 27 noiembrie, membrii Comisiei de Industrii şi Servicii, împreună cu cei ai Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci, au propus eliminarea posibilităţii deducerii redevenţei din impozitul pe veniturile suplimentare precum şi aplicarea acestui impozit luând în calcul un preţ de referinţă nerealizat, informează Agerpres.ro.

O astfel de măsură va descuraja investiţiile în condiţiile în care Guvernul va reţine până la 18% ca redevenţă şi 80% ca taxă suplimentară, lăsând companiile fără stimulente pentru a investi în continuare. În prezent, statul reţine un maxim de 80% din venitul suplimentar, iar companiile ar trebui să păstreze 20%, menţionează reprezentanţii companiilor din sector.

„Acest nou regim fiscal va afecta negativ viabilitatea unei părţi semnificative din industria gazului natural din România, punând în pericol investiţiile noi şi implicit producţia internă de gaz. Este important de menţionat că investiţiile în industria ţiţeiului şi a gazelor naturale au totalizat, în ultimii 5 ani, aproximativ 6 miliarde de euro”, precizează sursa citată.

Mai mult, ROPEPCA estimează un risc crescut pentru scumpirea gazelor naturale în condiţiile descurajării investiţiilor pe fondul accelerării declinului natural al producţiei.

Alte articole

Peste 4,5 milioane de gospodării ar pute avea facturi la gaze cu 10% mai mari în această iarnă. Românii plătesc deja cel mai mare preț pe energie electrică din Europa

Cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre, în linie dreaptă. Când va fi atins maximul producției de gaze

„Riscul creşterii preţului gazului natural pe piaţa din România ca o consecinţă a amendamentelor fiscale propuse este considerabil. Întrucât investiţiile viitoare sunt descurajate, rata de declin natural al producţiei va accelera iar, într-un mediu cu cerere anticipată stabilă, volumele diminuate ale producţiei interne vor conduce la inflaţie şi la diminuarea puterii de cumpărare. Impactul asupra consumatorilor vulnerabili va fi semnificativ, întrucât această categorie este deja afectată de creşterea ponderii cheltuielilor cu încălzirea în bugetul total al gospodăriei”, se mai arată în comunicat.

Reprezentanţii companiilor de explorare şi producţie petrolieră consideră fundamental greşită impozitarea unui venit suplimentar determinat arbitrar prin raportare la un preţ de referinţă care nu este realizat de către producătorii români de gaz natural. Totodată, impozitarea, discriminatorie, a unui venit nerealizat contravine principiilor fundamentale ale Constituţiei României.

„Afectarea negativă a potenţialului investiţional privat va determina diminuarea veniturilor Bugetului Statului şi va impacta negativ întregul sistem economico-social, întrucât impactul va cascada în întreaga economie, determinând pierderi semnificative de locuri de muncă şi un efect negativ considerabil în PIB”, subliniază documentul citat.

Totodată, astfel de măsuri vor avea un efect negativ şi asupra securităţii energetice deoarece un regim fiscal necompetitiv va determina reducerea semnificativă a investiţiilor în România şi fără investiţii masive, producţia internă de gaz natural va continua să scadă iar ţara va fi nevoită să se bazeze pe importuri de gaz natural.

De altfel, ROPEPCA arată că, prin modificările anticipate, care determină creşterea în continuare a sarcinii fiscale, România devine, în mod evident, ţara cu cel mai puţin competitiv regim fiscal pentru sectorul onshore al gazului natural din Europa.

„Astăzi, întreaga producţie de gaze naturale a României, care asigură independenţa energetică de peste 90% faţă de gazele din import, provine din zăcămintele onshore. Modificările cadrului fiscal şi de reglementare al industriei upstream onshore, inopinate şi excesive în ultimii ani, nu fac decât să pună în pericol industria petrolieră autohtonă, precum şi climatul investiţional, transmiţând semnale negative întregului mediu de afaceri cu privire la lipsa de stabilitate şi predictibilitate. ROPEPCA solicită respectuos autorilor propunerilor de modificare a mecanismului de impozitare a veniturilor suplimentare să analizeze impactul pe care acestea le-ar avea asupra industriei petroliere româneşti şi stă la dispoziţia acestora în calitate de partener de dialog, precum şi în calitate de platformă reprezentativă a actorilor care asigură siguranţa aprovizionării cu energie a României, pentru informaţii, analize sau discuţii pe acest subiect”, a declarat preşedintele în exerciţiu al ROPEPCA, Saniya Melnicenco.

Impozitarea veniturilor suplimentare a fost introdusă în anul 2013 drept un impozit temporar, menit să protejeze consumatorii vulnerabili de efectele dereglementării preţurilor gazelor naturale. Iniţial, acest impozit suplimentar se aplica preţului de peste 45,71 lei/MWh, într-un cuantum de 60% aplicat diferenţei dintre preţul de vânzare şi acest prag. În acest an, impozitul a fost majorat la un cuantum de 80% pentru diferenţa de preţ de peste 85 lei/MWh, diferenţa iniţială de până la acest preţ fiind în continuare impozitată cu 60% iar producătorii având posibilitatea de a deduce din acest impozit valoarea redevenţelor şi pe cea a investiţiilor efectuate.

Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră a fost fondată în noiembrie 2012, având scopul de a consolida imaginea sectorului onshore upstream din România şi de a îmbunătăţi relaţia şi comunicarea acesteia cu autorităţile şi cu publicul general. ROPEPCA reuneşte 15 dintre cei mai importanţi deţinători de acorduri de concesiune petrolieră onshore încheiate cu statul român. Membrii asociaţiei deţin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de explorare, dezvoltare şi producţie onshore din România, reprezentând pentru anii 2014-2017 investiţii cumulate de peste 4 miliarde de euro, contribuţii către bugetul de stat de 5,5 miliarde de euro, precum şi crearea şi menţinerea a 14.000 de locuri de muncă.