Fostul ministrul al Culturii, Corina Șuteu, a depus dosarul Roșia Montana la UNESCO, la data de 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș.
Fostul ministru Dacian Cioloș l-a amenințat pe Florin Cîțu că, în cazul în care va continua demersul de retragere a dosarului Roșia Montana de la UNESCO, miniștrii USR PLUS se vor retrage, pentru ca PNL și UDMR să-și asume responsabilitatea pentru acesată decizie.
Dacian Cioloș afirmat pentru Declic la 28 iunie ca premierul Florin Cîțu are un plan absurd pentru Roșia Montana.
”Premierul ține foarte mult la această retragere și la a restrânge cererea de protecție UNESCO doar pentru minele romane, ceea ce e un pic absurd. Nu poți să spui că dai jos tot dealul și să protejezi totuși minele din interiorul dealului”, a declarat Dacian Cioloș.
Fostul premier a mai menționat că UDMR-ul susține poziția PNL.
”Noi am tot explicat că protecția siteului respectiv este dată de legislația națională, nu de UNESCO. Deci nu pot folosi argumentul că dacă Roșia Montană intră în UNESCO, România pierde arbitrajul internațional cu compania minieră”, a declarat Cioloș, conform G4media.
Florin Cîțu aflat în plină campanie de alegeri, s-a repoziționat pe tema retragerii dosarului Roșia Montană, în contextul în care ONG-urile au început să pună presiune publică pe Guvern să nu retragă dosarul.
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a cerut în 2020 reînscrierea dosarului Roșia Montană la UNESCO. Într-o intervenție la Antena 3, ministrul a declarat că Guvernul României va susține duminică la UNESCO continuarea procedurii de listare la UNESCO a peisajului minier Roșia Montană.
Pe de altă parte oficiali guvernamentali și avocații angajați de statul român au insistat asupra riscului pierderii procesului de arbitraj cu Gabriel Resources din cauza listării Roșia Montană în UNESCO.
În iunie 2018, Guvernul Dăncilă a stopat, in iunie 2018, procedura de includere a localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.
”Atât în mandatul guvernului Cioloș, cât și în mandatul actualului Guvern, Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei nu au susținut înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial. Ei spun că pe durata procesului cu Gabriel Resources nu ar fi bine să se producă înscrierea la UNESCO, pentru că ar servi interesele avocaților părții adverse”, a explicat la vremea aceea Adrian Cioroianu, ambasadorul României pe lângă UNESCO.
Cea mai puternică poziție împotriva înscrierii zonei Roșia Montana în patrimoniul UNESCO a venit din partea casei de avocatură angajată de statul român în procesul cu Gabriel Resources.
În iunie 2017, compania canadiană a dat în judecată statul român, la un Tribunal al Băncii Mondiale și a învocat pierderi de 4,4 miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
Casa de avocatură a avertizat Guvernul că listarea zonei Roșia Montana în patrimoniul UNESCO reprezintă un refuz clar de a permite companiei canadiene să eploateze aurul minier. În acest caz statul român încalcă un drept legitim al companiei canadiene, deoarece în urmă cu 20 de ani tot România i-a acordat licența de exploatare.
Deși compania ar fi susținut că a obținut toate certificatele de descărcare arheologică în zona Roșia Montană și că Ministerul Culturii ar avea obligația legală să declasifice site-ul din zona monumentelor istorice, dosarul Roșia Montana de la UNESCO contrazice această teorie și prezintă zona în continuare drept sit arheologic.
Compania canadiană nu se lasă și a amenințat guvernul Cîțu că va lua acțiuni legale împotriva României pentru listarea Roșia Montana la UNESCO.
Fostul senator USR PLUS, Mihai Goțiu, este unul dintre cei mai vocali apărători ai dosrului Roșia Montana la UNESCO.
”În mod specific, și în sens total contrar celor vehiculate în spațiul public în ultimele săptămâni, în cazul Roșia Montană, includerea în UNESCO ar întări poziția statului român în procesul de arbitraj de la ICSID Washington. Avocații companiei susțin în acest proces că Roșia Montană a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice (LMI) din România, doar pentru a bloca proiectul minier, chiar dacă zona nu ar avea o valoare cultural-istorică deosebită. Dincolo de faptul că ”argumentul” e contra-factual (Roșia Montană fiind inclusă în LMI încă din anul 1992, pe când Gabriel Resources nici măcar nu exista, darmite să aibă vreun drept aici), ar dinamita și anula definitiv afirmațiile avocaților companiei în această direcție.
Reamintim că avocații companiei susțin că zona ar fi trebuit delistată automat ca monument istoric și ca sit arheologic de către ministerul Culturii după ce Gabriel Resources a obținut certificatele de descărcare arheologică. Potrivit acestora, listarea în UNESCO ar echivala cu un act de expropriere al zonei și blocarea de către statul român a posibilității de exploatare a zăcământului aurifer.
Listarea Roșiei Montane în UNESCO ar reprezenta o oportunitate, o șansă, pentru dezvoltarea economică a zonei bazată pe valorificarea patrimoniului cultural-istoric și natural al localității și al zonei, mai spune Goțiu. ” Să fie clar: UNESCO nu ”dă bani”, ci asigură, cel mult, finanțări pentru cercetări, însă e o insignă, un brand, recunoscut la nivel global, care poate facilita obținerea de finanțări pentru diferite proiecte și atragerea de investiții private în zonă”, a mai declarat fostul senator USR pentru G4Media.ro.