Roverul Curiosity a extras primul eşantion dintr-o rocă marţiană

„Niciun robot nu a forat în interiorul unei roci în afara planetei noastre şi colectat un eşantion provenind din miezul acesteia„, a subliniat agenţia spaţială americană într-un comunicat.

Succesul recuperării acestui eşantion a fost confirmat şi prin intermediul unui set nou de fotografii, precizează NASA.

Oamenii de ştiinţă consideră că acest eşantion, prelevat dintr-un orificiu cu diametrul de 1,6 centimetri şi o adâncime de 6,4 centimetri, ar putea conţine indicii despre mediul umed din trecutul lui Marte şi despre posibilitatea potrivit căreia viaţa ar fi existat pe această planetă.

„Realizarea primei noastre forări într-o rocă ce s-ar fi putut afla în apa de pe Marte reprezintă ceva extrem de satisfăcător pentru noi”, a declarat într-o conferinţă telefonică Joel Hurowitz, un cercetător implicat în misiunea Curiosity de la Jet Propulsion Laboratory, deţinut de NASA în oraşul Pasadena.

Alte articole

Horoscop special: Focosul Marte intră în curioșii Gemeni din 20 iulie 2024. Se aprinde scânteia dorinței! Ce direcție urmează zodiile

Întâlnire de gradul trei: Focosul MARTE, inovatorul URANUS și steaua fixă ALGOL se aliniază în TAUR în 15 iulie 2024

„Echipa noastră este nerăbdătoare să vadă că vor avea de spus instrumentele de la bord despre mineralogia şi chimia acestui eşantion şi ce ne va dezvălui el despre istoria geologică a craterului Gale”, a adăugat el.

Curiosity a coborât în acest crater pe 6 august 2012 în cadrul unei misiuni spaţiale ce va avea o durată de cel puţin doi ani, în timpul căreia va încerca să afle dacă viaţa microbiană a putut fi posibilă în trecutul planetei Marte.

Preţiosul eşantion pus într-un mic recipient va fi transferat într-un instrument denumit „In-Situ Martian Rock Analysis” sau CHIMRA, care va agita fragmentele de rocă de câteva ori deasupra unui fel de sită, pentru a le recupera pe acelea care măsoară 150 de microni.

Mici tranşe vor fi apoi transferate în laboratorul de chimie şi mineralogie de la bordul roverului, denumit „Chemistry and Mineralogy” (CheMin).

Eşantionul provine dintr-o rocă sedimentară, denumită „John Klein”, în memoria directorului adjunct al misiunii Curiosity, decedat în anul 2011.

Curiosity, un vehicul de o tonă, cu şase roţi, care a costat 2,5 miliarde de dolari, cel mai greu şi mai sofisticat robot trimis vreodată pe Marte, a coborât în zona ecuatorului marţian în craterul Gale pe 6 august 2012, pentru o misiune de doi ani. Principalul obiectiv al misiunii este acela de a determina dacă planeta roşie a permis în trecutul ei existenţa vieţii microbiene.