Curiosity se va deplasa în zilele următoare într-o zonă aleasă de specialiştii de la NASA şi va începe să efectueze mai multe foraje în următoarele două săptămâni, a precizat Richard Cook, de la Jet Propulsion Laboratory, care aparţine de NASA, unul dintre coordonatorii misiunii.
„Străpungerea rocilor pentru a colecta eşantioane va fi sarcina cea mai delicată de la sosirea robotului pe Marte”, pe 6 august 2012, a explicat savantul american.
„Acest lucru nu a fost făcut niciodată în misiunile noastre din trecut şi nu vom fi surprinşi dacă nu toate lucrurile vor funcţiona aşa cum era prevăzut”, a adăugat Richard Cook.
Curiosity va colecta eşantioanele prelevate din interiorul rocilor, pe care le va analiza cu ajutorul instrumentelor sale, cu scopul de a afla compoziţia chimică şi minerală a acestora.
Roca aleasă de NASA se află într-o zonă în care camerele video de la bordul roverului Curiosity au evidenţiat prezenţa unor caracteristici geologice neaşteptate, precum irizaţii, noduli, pietricele încrustate în gresie şi chiar găuri în sol.
Roca selecţionată spre a fi străpunsă şi analizată a fost denumită „John Klein”, în memoria fostului director adjunct al misiunii Curiosity, decedat în 2011.
Curiosity, un vehicul de o tonă, cu şase roţi, care a costat 2,5 miliarde de dolari, cel mai greu şi mai sofisticat robot trimis vreodată pe Marte, a coborât în zona ecuatorului marţian în craterul Gale pe 6 august 2012, pentru o misiune de doi ani. Principalul obiectiv al misiunii este acela de a determina dacă planeta roşie a permis în trecutul ei existenţa vieţii microbiene.