RUSALII. Cel mai probabil, cuvântul derivă din cuvântul slav „rusalka”, rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriți, pentru a fi îmbunați, în prima săptămână a lunii iunie.[2] Această tradiție păgână, pre-creștină s-a transmis și romanilor, care au denumit rusalka „dragaică” (drăcoaică, demon). În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul, și în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape.
Citeşte şi RUSALII 2015. TOP destinaţii de Rusalii în funcţie de vreme
RUSALII. Semnificația Rusaliilor creștine mai poate cuprinde următoarele aspecte:
– revărsarea eshatologică a Duhului Sfânt (cf. Ioel 3, 1-5, citat de Petru în cuvântarea sa din Fapte 2)
– încununarea Paștelui lui Hristos, prin revărsarea Duhului asupra apostolilor
– adunarea comunității mesianice, potrivit profețiilor
– deschiderea Bisericii către toate popoarele
– începutul misiunii.
Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către romani. Când Imperiul Roman a devenit creștin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creștinate în sensul că au primit o semnificație creștină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificația și motivele inițiale fiind date uitării.
RUSALII. Începând cu anul 2008, prima și a doua zi de Rusalii au fost declarate zile libere.
Vezi şi RUSALII 2015. Mersul trenurilor în minivacanţa de Sărbătoarea Rusaliilor