Rusia a deschis dosare penale pe numele judecătorilor de la Haga care au cerut arestarea lui Vladimir Putin. Comitetul de Investigații al Rusiei a deschis dosare penale pe numele judecătorilor Tomoko Akane, Rosario Salvatore Aytala și Sergio Gerardo Ugalde Godinez, dar și pe cel al procurorului-șef al CPI, Karim Khan, anunţă Komersant.
„Acțiunile judecătorilor Curții Penale Internaționale conțin indicii de infracțiuni în temeiul părții (…) din Codul penal al Federației Ruse privind detenție ilegală în mod deliberat, precum și ca pregătire pentru un atac asupra unui reprezentant al unui stat străin, care se bucură de protecție internațională, pentru a complica relațiile internaționale”, se arată într-un comunicat remis presei de procurorii ruși. Karim Khan este cercetat și în temeiul articolului din Codul Penal al Rusiei, „acuzarea ilegală a unei persoane de săvârșirea unei infracțiuni grave sau deosebit de grave, precum și pregătirile pentru un atac asupra unui reprezentant al unui stat străin beneficiind de protecţie internaţională, pentru a complica relaţiile internaţionale”.
„Urmărirea penală este evident ilegală, întrucât nu există temeiuri de tragere la răspundere penală. În conformitate cu Convenția pentru prevenirea și pedepsirea infracțiunilor împotriva persoanelor protejate internațional din 14.12.1973, șefii de stat se bucură de imunitate absolută de jurisdicția statelor străine”, afirmă un comunicat emis de Comitetul de Investigații de la Moscova.
Citeşte şi: Cum plănuiește Rusia să destabilizeze Republica Moldova? Biserica Ortodoxă are un rol important
Curtea Penală Internațională a emis, vinerea trecută, un mandat de arestare împotriva președintelui Rusiei, acuzându-l de deportare ilegală a cel puțin 100 de copii din Ucraina, o crimă de război potrivit dreptului internațional.
„Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau au permis săvârșirea acestora și care se aflau sub autoritatea și controlul efectivă a acestuia, în conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma). Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni”, se arată în comunicatul CPI.