Rusia a extins lista de ”state străine neprietenoase”, adăugând Grecia, Danemarca, Slovenia, Croaţia şi Slovacia, se arată într-un decret semnat de premierul Mihail Mişustin şi publicat pe site-ul oficial, relatează CNN.
Autorităţile ruse consideră ”ţări neprietenoase” state care ”comit acţiuni neprietenoase” împotriva Rusiei. Lista includea anterior Republica Cehă şi SUA.
Pacea de la Istanbul. Rusia şi Ucraina semnează vineri primul tratat important UPDATE: Şoigu a plecat de urgenţă în Turcia
În conformitate cu decretul privind ţările neprietenoase semnat de preşedintele Vladimir Putin în aprilie, aceste ţări au capacităţi limitate de a angaja lucrători aflaţi pe teritoriul Rusiei în ambasade, consulate şi reprezentanţe ale organelor de stat.
Grecia are o limită de angajare de 34 de persoane, Danemarca de 20, iar Slovacia de 16, menţionează decretul. Slovenia şi Croaţia nu vor putea angaja oameni pentru misiunile lor diplomatice şi oficiile consulare, aşa cum a fost cazul Statelor Unite.
Pe această listă figurează SUA, Canada, ţările membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie (inclusiv teritoriile britanice Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar), Ucraina, Muntenegru, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, precum şi Japonia, Coreea de Sud, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan (considerat teritoriu chinez, dar care din 1949 are administraţie proprie).
Ţările şi teritoriile menţionate au impus ori s-au alăturat sancţiunilor instituite împotriva Rusiei după începerea „operaţiunii militare speciale” a forţelor armate ruse în Ucraina. Lista iniţială a fost aprobată ca parte a decretului preşedintelui Vladimir Putin din 5 martie cu privire la procedura temporară de îndeplinire a obligaţiilor faţă de anumiţi creditori străini.
Uniunea Europeană impune sancţiuni care vizează 54 de persoane şi 10 entităţi, inclusiv banca rusă Sberbank, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina
Consiliul European a impus măsuri restrictive care vizează 54 de persoane şi 10 entităţi, inclusiv banca rusă Sberbank, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, relatează CNN.
Consiliul European a impus măsuri restrictive care vizează 54 de persoane şi 10 entităţi, inclusiv banca Sberbank, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, relatează CNN.
”Enumerăm o altă bancă rusă importantă, Sberbank, şi o împiedicăm să efectueze tranzacţii în afara Rusiei”, a declarat, vineri, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. ”Adăugăm şi alte persoane implicate în agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, cum ar fi oficiali militari, clubul motocicliştilor Nightwolves şi actori de dezinformare”, a adăugat Borrell. Această decizie se adaugă pachetului de sancţiuni de ”întreţinere şi aliniere” adoptat joi de Consiliu.
Printre persoanele enumerate se numără sirieni responsabili pentru recrutarea mercenarilor care luptă în Ucraina alături de trupele ruse, a precizat Consiliul UE.
Ucraina şi Rusia s-au înţeles, vineri vor semna acordul. Porturile de la Marea Neagră vor fi deblocate pentru exportul cerealelor
Uniunea Europeană a înăsprit şi mai mult sancţiunile împotriva Rusiei prin adoptarea de măsuri suplimentare, joi.
”Interzicem cel mai important export al Rusiei după energie – aurul rusesc”, a spus Borrell.
”Extindem, de asemenea, scutirea de tranzacţii pentru produse agricole şi transferul de petrol către ţări terţe, deoarece UE îşi îndeplineşte obligaţiile pentru a se asigura că putem depăşi criza alimentară globală care se profilează. Rusiei îi revine obligaţia de a înceta bombardarea câmpurilor Ucrainei şi silozurilor şi blocarea porturilor de la Marea Neagră”, a evocat el.
Ultimele măsuri vin la câteva zile după ce ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a cerut UE să impună sancţiuni suplimentare Rusiei.
”Astăzi, m-am adresat miniştrilor UE la Consiliul Afacerilor Externe. Mesajul meu cheie este următorul: armele oferite Ucrainei, sancţiunile aplicate Rusiei şi tragerea la răspundere a Rusiei sunt cele trei modalităţi de a restabili pacea, de a spori securitatea şi de a proteja stabilitatea în Europa”, a scris Kuleba pe Twitter, luni.