Rusia a recunoscut independenţa regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk. Reacţia dură din partea Germaniei şi a Franţei

Vladimir Putin le-a spus președintelui francez Emmanuel Macron și cancelarului german Olaf Scholz că va semna decretul prin care Rusia recunoaște cela două republici din regiunea separatistă Donbas, potrivit agenției TASS.

UPDATE: Franța convoacă o ședință extraordinară privind securitatea în legătură cu situația dintre Rusia și Ucraina, anunță Reuters, citând Palatul Elysee

Guvernul Germaniei a condamnat, luni seară, după conversaţia cancelarului Olaf Scholz cu preşedintele Vladimir Putin, intenţia Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk, anunță Mediafax.

„Putin a informat despre rezultatele ședinței extinse a Consiliului de Securitate al Federației Ruse, care a analizat situația actuală din jurul Donbasului în contextul deciziei Dumei de Stat privind recunoașterea Republicilor Populare Donețk și Lugansk. Astăzi, conducerea  Republicilor Populare Donețk și Lugansk au primit apeluri pentru recunoașterea suveranității lor în legătură cu agresiunea militară a autorităților ucrainene, bombardarea masivă a teritoriului Donbas, în urma cărora populația civilă suferă.”, se arată în comunicat.

Alte articole

Ucraina a informat că o rachetă rusească ar fi trecut pentru aproximativ două minute prin spaţiul aerian al României. MApN: Sistemul de supraveghere aeriană al României nu a detectat o astfel de situaţie

Planul de pace al lui Trump. Propunerea de nerefuzat pe care președintele ales al SUA vrea să i-o facă lui Putin

„Ținând cont de toate acestea, președintele Rusiei a spus că intenționează să semneze un decret corespunzător în viitorul apropiat”, informează serviciul de presă.

Președintele Franței și Cancelarul Federal al Germaniei „și-au exprimat dezamăgirea față de această evoluție. În același timp, ei și-au exprimat disponibilitatea de a continua negocierile”, se arată în comunicat.

Criza din Ucraina se amplifică. Explozii succesive în Doneţk

„Cancelarul Olaf Scholz a discutat prin telefon, luni după-amiază, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Discuţiile s-au concentrat pe actuala situaţie din Ucraina şi din jurul Ucrainei şi pe prezenţa trupelor ruse la frontiera ruso-ucraineană şi la frontiera belaruso-ucraineană. Preşedintele Putin l-a informat pe cancelarul Germaniei despre reuniunea Consiliului Naţional rus pentru Securitate Naţională”, anunţă Guvernul de la Berlin, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu.

Ucraina cere o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU
„Cancelarul Germaniei a condamnat planurile Rusiei de recunoaştere a aşa-numitelor republici populare Doneţk şi Lugansk. Un astfel de pas ar intra în contradicţie flagrantă cu Acordul Minsk, care prevede soluţionarea pe cale paşnică a conflictului din estul Ucrainei şi ar fi o încălcare a Acordului de către Rusia”, precizează Guvernul Germaniei.

„Cancelarul Germaniei i-a cerut preşedintelui Rusiei să ia măsuri în sensul reducerii tensiunilor şi să retragă trupele de la frontierele Ucrainei”, a subliniat Guvernul de la Berlin.

Mircea Geoană: Informaţiile pe care le avem indică riscul unei acţuni militrare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei 

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană a declarat, luni, la emisiunea Talk News de la Profit TV, că informaţiile pe care le au indică riscul unei acţuni militrare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Mobilizarea forţelor militare ruse rămâne la fel de masivă, în pofida declaraţiilor făcute la nivelul cel mai înalt de Federaţia Rusă, a mai spus Geoană, precizând că nu ştie încă dacă ordinul a fost dat sau nu, speră însă că nu a fost dat, pentru că asta ar reprezenta într-adevăr o criză severă.

”Informaţiile pe care le avem indică riscul unei acţuni militrare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”, a spus Mircea Geoană.

El a precizat că salută demersurile diplomatice din ultimele ore, afirmând că ”vor exista contacte între lideri importanţi ai Alianţei, diplomaţi ai ţărilor NATO şi a conglomeratului occidental, cu partea rusă”.

”Sperăm că Federaţia Rusă, în al doisprezecelea ceas, să înţeleagă că diplomaţia şi dialogul sunt preferabile conflictului şi tensiunii şi consecinţelor severe pe care Federaţia Rusă le va avea de suportat dacă decid să invadeze Ucraina”, a spus Geoană. Oficialul NATO a precizat că ”situaţia rămâne la fel de tensionată”.

”Mobilizarea forţelor militare ruse rămâne la fel de masivă, în pofida declaraţiilor făcute la nivelul cel mai înalt de Federaţia Rusă. Nu observăm pe teren dezescaladare ci dimpotrivă, un set de acţiuni care indică un nivel de pregătire care seamănă cu ceva iminent. Nu ştiu încă dacă ordinul a fost dat sau nu, sperăm că nu a fost dat, pentru că asta ar reprezenta într-adevăr o criză severă, la care Ucraina va avea de suferit la fel ca şi Federaţia Rusă”, a mai spus Mircea Geoană.

Despre un summit eventual între liderul american şi liderul de la Kremlin, Mircea Geoană a spus că ”ar reprezenta evident  o excelentă ocazie de a găsi o soluţie diplomatică”, menţionând că ”aici nu e vorba de un dialog exclusiv SUA-Rusia.

”NATO este organizaţia indispensabilă, pentru că vorbim de securitatea europeană. (..) Aşteptăm ca Rusia să revină la masa Consiliului NATO-Rusia, unde să discutăm despre propunerile noastre, care pot duce la dezescaladarea situaţiei”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO.

Reprezentantul NATO a arătat că se gândeşte o continuare a întăririi posturii NATO pe tot flancul estic şi a explicat că, pentru România, ”faptul că este în NATO reprezintă o garanţie excepţională de securitate”.