Aproximativ 24 de conturi au fost create pentru supravegherea oficialilor campaniei lui Macron şi a altor apropiaţi ai acestuia, în timp ce el se afla în cursa pentru preşedinţie.
Facebook a transmis în aprilie că a luat măsuri împotriva conturilor false ce răspândeau informaţii greşite despre alegerile franceze, dar efortul de infiltrare în reţelele de socializare ale oficialilor preşedintelui francez nu au fost anterior raportate.
Rusia a negat în mod repetat că ar fi interferat în alegerile franceze prin atacuri cibernetice sau publicarea unor emailuri sau documente. Agenţi de informaţii ai SUA au declarat în luna mai jurnaliştilor de la Reuters că hackeri ce aveau legături cu Guvernul rus au fost implicaţi în campania din Franţa, însă nu aveau dovezi concludente că într-adevăr Kremlinul ar fi ordonat atacul cibernetic. Facebook a confirmat de asemenea pentru Reuters că a detectat conturi ce spionau în Franţa şi le-a dezactivat.
Oficiali ai campaniei au informat membrii comitetului Congresului despre descoperirile lor. Conform surselor, numărul conturilor ce răspândeau informaţii false ar fi ajuns până la 70.000. Facebook nu a contestat cifrele vehiculate.
Campania de spionaj includea ca agenţi ruşi să se dea drept amici ai prietenilor asociaţilor lui Macron şi de a încerca să obţină informaţii personale de la aceştia, conform surselor.
Angajaţii Facebook au observat aceste eforturi de spionaj în timpul primei runde a alegerilor prezidenţiale. Facebook ar fi transmis oficialilor americani presupunerea că spionii ruşi nu au reuşit să obţină informaţii relevante. Oficiali ai serviciilor de informaţii şi implementare a legii din Franţa nu au făcut acuzaţii în mod public în legătură cu atacurile asupra campaniei prezidenţiale.