Astfel, Alianţa Nord-Atlantică doreşte să trimită mai des avioane de recunoaştere şi nave militare în Marea Neagră, fiind preocupată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, explicând că aceste măsuri vor contribui la ‘descurajarea unei Rusii foarte agresive’ care a ‘trimis marinari ucraineni în închisoare’.
Potrivit lui Hutchison, NATO intenţionează să ‘asigure trecerea sigură a navelor ucrainene prin strâmtoarea Kerci’, care fac legătura între mările Neagră şi Azov, după ce în noiembrie trecut gărzile de coastă ruse au deschis focul şi au sechestrat trei nave militare ucrainene cu 24 de marinari la bord.
Experţi ruşi, intervievaţi de RIA Novosti, susţin că protejarea Ucrainei şi a Georgiei reprezintă doar un pretext, acuzând SUA că încearcă să atragă NATO într-o nouă ‘provocare’ pentru a-şi atinge propriile obiective în regiune.
‘Toate acestea sunt în primul rând împotriva apropierii dintre Rusia şi Turcia’, susţine preşedintele Academiei pe probleme geopolitice din Moscova, Leonid Ivaşov, fost responsabil în Ministerul Apărării rus pentru cooperarea internaţională. ‘Statele Unite consideră că Turcia se îndepărtează de NATO. Intensificarea activităţii în Marea Neagră are scopul de a bloca Turcia, de a o angaja într-o situaţie conflictuală şi de a influenţa construcţia gazoductului TurkStream’, consideră Ivaşov, care nu exclude un conflict ca cel de lângă Kerci, după care Washingtonul să exercite presiuni puternice la adresa Turciei pentru a stopa conducta rusă.
‘Washingtonul doreşte să pună la cale o nouă provocare cu mâinile altcuiva pentru ca Rusia să reacţioneze cu duritate’, susţine la rândul său expertul Serghei Sudakov, membru corespondent al Academiei pentru studii militare din Rusia. ‘Americanii vor spune atunci că ruşii au atacat nave NATO şi vor chema ţările Alianţei să se unească împotriva Moscovei. Iar noi nu vom avea altă opţiune decât să răspundem la provocare. Dacă le vom permite să intre în apele noastre teritoriale, vom manifesta slăbiciune’, afirmă acesta, adăugând că, din punctul vedere al securităţii militare, coasta rusă este bine apărată (cele mai moderne sisteme de rachete de coastă, vedete de mare viteză şi avioane).
Principalul avanpost al Rusiei în Marea Neagră – peninsula (anexată în 2014) Crimeea este poate cea mai bine apărată ‘regiune a Federaţiei Ruse’, notează în acest context comentatorul de la RIA Novosti. Gruparea de forţe mixte desfăşurată în Crimeea dispune de tot ceea ce este necesar pentru a respinge un eventual atac sau cel puţin pentru a menţine poziţiile până la sosirea întăririlor din Rusia continentală.
În componenţa Flotei ruse din Marea Neagră se află un crucişător de rachete (în prezent la modernizare), şase nave de patrulare pe distanţe lungi (dintre care trei construite după Proiectul 11356, fiind dotate cu rachete de croazieră ‘Kalibr’), şapte nave de desant de mari dimensiuni, şapte vedete mici, dintre care trei sunt echipate cu rachete ‘Kalibr’ , şase submarine noi din proiectul 636.3 ‘Varşavianka’ greu detectabile (care au intrat în dotare flotei între 2013 şi 2016), trei nave antisubmarin, precum şi diverse nave auxiliare. Flota rusă cu baza la Sevastopol este în prezent în curs de modernizare. Către 2021, ea va primi în dotare şase corvete echipate cu rachete din proiectul 22800 ‘Karakurt’.
Din punct de vedere aerian, coasta rusă a Mării Negre este apărată de aviaţia maritimă. Pe aeroportul militar Novofiodorvka (Crimeea) staţionează regimentul autonom de bombardiere Su-24, avioane de recunoaştere Su-24MR şi bombardiere multirol de generaţia a patra, Su-30CM, enumeră RIA Novosti.
Pe aeroportul militar Kacia (Crimeea) este desfăşurat un regiment mixt de avioane amfibie Be-12, avioane de transport An-26 şi elicoptere de căutare şi salvare Ka-27.
De asemenea, Rusia dispune în peninsulă de o puternică apărare antiaeriană, cu sisteme antirachetă S-400 cu rază lungă de acţiune şi sisteme combinate de artilerie şi rachete Pantsiri-S1.
‘Dacă NATO se decide să-şi consolideze prezenţa în Marea Neagră, Rusia poate uşor să contracareze aceste forţe’, a declarat pentru RIA Novosti Konstantin Sivkov, doctor în ştiinţe militare. ‘În cazul unei ameninţări reale, submarine diesel şi corvete de rachete pot fi transferate aici din alte teatre de operaţiuni’, susţine el, adăugând că dacă va fi necesar pe aeroporturile militare din Krasnodar (sud) şi Crimeea se poate regrupa în doar câteva zile aviaţia de luptă şi maritimă. Forţele de coastă vor fi întărite cu sisteme suplimentare ‘Bal’ şi ‘Bastion’. ‘Pentru a restabili echilibrul, astfel de măsuri sunt mai mult decât suficiente’, susţine acesta.