După ce a areuşit să alunge armata ucraineană din estul Ucrainei, întărind astfel controlul separatiştilor proruşi asupra acestei regiuni, Moscova lansează noi ameninţări la adresa ţărilor NATO din Europa. Acestea au la origine decizia Nord-Atlantice de suplimentare a prezenţei militare în estul Europei, decizie ce a fost luată la insistenţele ţărilor baltice.
„Implementarea deciziilor luate la summitul NATO din Ţara Galilor, privind suplimentarea capacităţilor operaţionale ale NATO, precum şi consolidarea prezenţei militare pe aşa-numitul front estic şi intensificarea exerciţiilor militare în apropierea frontierei Rusiei reprezintă surse de îngrijorare”, a explicat Lukaşevici.
NATO a anunţat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea 5.000 de militari şi o capacitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.
Citeşte şi General al Armatei Române: Analizăm ipoteza extinderii conflictului spre Republica Moldova
Pretextele Rusiei îngrijorează însă ţările europene, având în vedere acţiunile atipice – războiul hibrid din Ucraina, sau survolurile cu încălcarea spaţiului aerian deasupra unor regiuni, de pildă. Recent, ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a atras atenţia că există riscul ca Rusia să încerce să destabilizeze ţările baltice şi a afirmat că NATO trebuie să fie pregătită pentru o agresiune din partea Rusiei „indiferent ce formă va lua aceasta”. Şi ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius, a avertizat că Rusia, la ora actuală, reprezintă o ameninţare nu numai pentru ţările baltice, ci şi pentru Republica Moldova.