Ucraina însăşi se confruntă cu o secetă istorică. Nivelul apei din râuri şi baraje este la cel mai scăzut nivel din cel puţin 1885 încoace, iar ploile de primăvară n-au ameliorat decât marginal situaţia. Într-un interviu acordat pe 18 mai agenţiei de presă ruse Interfax, Oleksii Reznikov, viceprim-ministru al Ucrainei şi ministrul reintegrării teritoriilor ocupate temporar, a declarat că guvernul ucrainean nu va relua aprovizionarea cu apă a Crimeei până când forţele militare sprijinite de Rusia nu se vor retrage din regiune. El a spus că Rusia este „singura responsabilă” pentru criza de apă din ce în ce mai gravă. „Potrivit Convenţiei de la Geneva, Rusia este obligată să acopere toate necesităţile umanitare ale populaţiei civile„, a explicat oficialul, potrivit zf.ro. Înainte de ocuparea peninsulei de către armata rusă, în 2014, 85% din apa potabilă pentru gospodării era furnizată din râul Nipru prin Canalul Nord-Crimeean. De la anexarea de către Rusia, locuitorii şi fermierii sunt forţaţi să se bazeze pe rezervoarele locale şi pe apa din subsol, afectate de al doilea an consecutiv de precipitaţii reduse de iarnă şi de un an 2019 secetos în întregime. Potrivit unor oficiali ruşi, rezervele de apă potabilă ale regiunii au scăzut cu 60% şi ar putea fi epuizate total în iulie sau august. Unele rezervoare sunt deja secate, altele sunt la niveluri critice.
Situaţia creează o criză gravă de sănătate publică în Crimeea şi ar putea determina Moscova, care are puţine alte opţiuni, să pornească o nouă acţiune militară împotriva Ucrainei pentru a ajunge la apă, scrie institutul de cercetare şi analiză de la Washington The Jamestown Foundation, care a tras această concluzie printre altele analizând informaţiile din presa de la Moscova şi Kiev. Autorităţile de ocupaţie dau vina pentru criză nu doar pe intransigenţa guvernului de la Kiev, care exclude posibilitatea vânzării de apă către crimeeni, ci şi pe nevoia de a folosi apa în contextul pandemiei de COVID-19, în timp ce experţi şi oficiali din Ucraina insistă că penuria de apă este în întregime rezultatul ocupaţiei ruseşti.
Citeşte şi Noua catedrală-mamut din Rusia conţine mozaicuri cu Putin, Stalin şi anexarea Peninsulei Crimeea
Dacă Ucraina ar da apă ocupanţilor ruşi, ar însemna recunoaşterea ocupaţiei, spun comentatorii. Autorităţile ruse încearcă să rezolve problema forând mai multe puţuri pentru a avea acces la apa din subteran şi extinzând reţeaua de ţevi în oraşe. De asemenea, au fost anunţate planuri pentru construirea de staţii de purificare a apei. Însă nivelurile apei din subsolul Crimeei au scăzut dramatic. În jumătatea de nord a peninsulei, solul are deja un deficit prea mare de umiditate pentru a permite cultivarea pomilor fructiferi şi a legumelor. Iar construirea unor staţii de purificare pe modelul celor din Israel este o muncă de durată.
Crimeea răm‚ne fără apă şi pierde orice şansă de a salva situaţia pe cont propriu, spune Yuri Smelianschi, analist la Institutul de Cercetări Strategice pentru Marea Neagră din Kiev. Mai grav, autorităţile de ocupaţie se folosesc deseori de această problemă pentru a tensiona relaţiile Kievului cu Europa. Ceea ce spun ziarele de la Moscova despre apa pentru Crimeea urmează cursul eforturilor Moscovei de a-şi extinde controlul în alte părţi ale Ucrainei. Când Putin a invadat teritoriul ucrainean în 2014, el se aştepta să cucerească o porţiune mult mai mare dec‚t a fost în stare, inclusiv locurile din care Crimeea îşi primea apa.
Acest tipar ridică întrebarea dacă nu cumva actuala „isterie” din Crimeea cu privire la deficitul de apă reflectă doar problema în sine a penuriei sau anunţă o nouă mutare din partea Rusiei împotriva Ucrainei. Smelianschi crede că o mare parte din ceea ce spun ocupanţii ruşi este de domeniul fanteziei. Pentru a alimenta cu energie suficiente instalaţii de purificare a apei pentru asigurarea furnizării zilnice a minimum 16 litri de apă pentru fiecare om din Crimeea autorităţile ruse ar trebui să construiască „aproximativ zece centrale atomice”, ceva ce depăşeşte capacitatea Rusiei. Între timp, Kievul nu îşi va schimba poziţia, indiferent de presiunile pe care Occidentul sau Moscova le vor face. Acest lucru se datorează faptului că nici în Ucraina apa nu este suficientă. Astfel, este posibil ca Moscova să decidă extinderea cu forţa a ocupaţiei spre nord, în Ucraina, pentru a avea acces la surse de apă sigure pentru Crimeea şi evita astfel un dezastru umanitar în această vară.