Șeful diplomației ruse consideră că o astfel de măsură ar fi de natură să sporească încrederea în armistițiul care, conform OSCE, este în general respectat, deși continuă să se înregistreze confruntări sporadice în care ambele părți folosesc inclusiv armamentul greu, potrivit Agerpres.
„Este necesar să monitorizăm în principal partea militară a acordurilor de la Minsk (…) Există și posibilitatea retragerii armelor cu calibrul sub 100 mm. Vom încerca să ajutăm părțile să ajungă la o astfel de înțelegere, care ar spori încrederea reciprocă„, a indicat Lavrov.
Inițiativa sa survine după o propunere similară formulată săptămâna trecută de un oficial ucrainean, care a sugerat ca mai multe categorii de arme ce nu sunt incluse în acordurile de la Minsk, precum mortierele de 88 mm și alte piese de artilerie cu un calibru mai mic de 100 mm, să fie retrase din zona demilitarizată, ce va avea o lățime cuprinsă între 50 și 140 de kilometri.
Citeşte şi Serghei Lavrov, primit cu critici în Slovacia unde efectuează o vizită
Totuși, Lavrov a criticat pe de altă parte legea privind statutul celor două provincii separatiste rusofone din estul Ucrainei, votată luna trecută de parlamentul de la Kiev, el considerând că acest act normativ merge în direcția opusă acordurilor de la Minsk.
Respectiva lege oferă o anumită autonomie provinciilor Donețk și Lugansk, dar ea va intra în vigoare numai după ce în aceste regiuni vor fi organizate alegeri, adică după aplicarea ultimei etape a acordurilor de la Minsk, ceea ce nu convine Moscovei.
Premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, a amintit joi că, în conformitate cu acordurile de la Minsk, în primul rând trebuie încheiată retragerea armamentului greu, apoi să se constate respectarea deplină a armistițiului, după care urmează retragerea trupelor din zonele de conflict și abia ulterior se vor putea desfășura alegeri în provinciile separatiste proruse.