„Principalul risc îl reprezintă Rusia şi acţiunea Rusiei în toată regiunea Europei de Est şi în special în regiunea Mării Negre, pentru că acţiunile Rusiei şi ambiţiile Rusiei imperialiste creează de fapt o ameninţare absolut reală şi directă faţă de ţări din estul Europei şi faţă de ţări din zona Mării Negre. Asta ştim cu toţii şi cred că aţi văzut ultimele evoluţii care au fost, acest atac deja deschis, e de fapt premiera în războiul dintre Ucraina şi Rusia, când atacul s-a produs sub pavilionul Rusiei şi a fost ordonat şi a fost, de fapt, desfăşurat de către forţele ruse”, a spus ambasadorul, cu prilejul participării sale la o dezbatere pe tema securităţii frontierei estice a NATO organizate de Asociaţia „Ţine de Noi”, Fundaţia Hanns Seidel – România şi Centrul de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie.
El este de părere că sancţiunile impuse Rusiei pentru „acţiunile agresive” în ceea ce priveşte flancul de est al NATO au rezultat, dar nu este deocamdată cel aşteptat, informează Agerpres.
„Trebuie să continuăm să convenim şi să aplicăm următoarele sancţiuni care vor face presiunea necesară asupra Rusiei pentru a reveni în cadrul dreptului internaţional”, a opinat Oleksandr Bankov.
Ambasadorul a afirmat că sunt mai multe direcţii în ceea ce priveşte măsurile care ar trebui luate pentru întărirea securităţii în Europa de Est, informează Agerpres.
„Există spaţiul coordonat de NATO, există şi vecinătatea estică, care trebuie şi ea luată în considerare, adică în afară de aliaţii care colaborează în sensul întăririi flancului estic al NATO trebuie să existe şi cooperarea mai strânsă, mai practică şi cu ţările vecine, adică ţările care au aspiraţii nord-atlantice, de exemplu Ucraina, Georgia, care au declarat şi oficial intenţia de a se alătura NATO şi de a avea un program de oportunităţi lărgite în cooperarea cu NATO, pentru că numai în această cooperare mai largă, care va include toate oportunităţile oferite nu numai de aliaţi, dar şi de parteneri estici, putem ajunge să avem această securitate întărită şi încrederea, de fapt, în regiunea noastră”, a declarat Oleksandr Bankov.
El a menţionat că între România şi Ucraina există o bună cooperare în domeniul militar şi al forţelor de ordine, precizând că săptămâna aceasta s-au semnat două protocoale de colaborare, unul cu Poliţia de Frontieră română, iar celălalt cu Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul MAI.
„Colaborarea practică de fapt există în mai multe direcţii. În ceea ce priveşte cooperarea strict militară, se ştie foarte bine că partea ucraineană participă la mai multe exerciţii militare care au avut loc pe teritoriul României, internaţionale, în cadrul NATO sau organizate de SUA şi continuăm şi la anul vom avea exerciţii şi mai multe colaborări practice”, a spus ambasadorul Ucrainei în România, informează Agerpres.
Întrebat de jurnalişti despre legea care ar interzice dreptul minorităţilor din România de a studia în limba română în Ucraina, el a declarat: „Nu e vorba de interzicerea unor drepturi, e vorba doar de întărirea învăţământului în limba ucraineană şi acest subiect se ştie foarte bine, e discutat bilateral (…) Tema, subiectul va fi abordat şi în cadrul unor întâlniri care vor avea loc săptămâna viitoare”, a afirmat Oleksandr Bankov.
Preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie, Iulian Chifu, a declarat că românii sunt afectaţi de situaţia din Ucraina.
Citeşte şi Ucraina renunţă la tratatul său de prietenie cu Rusia. Măsura intră în vigoare în aprilie
„Ne afectează în mod direct, pentru că e vorba despre un vecin, ne afectează foarte mult, pentru că această stare de război sau – mă rog – cum se cheamă la ei Legea marţială a fost introdusă şi în districtele la frontiera cu Republica Moldova, respectiv cu regiunea separatistă nistreană (…) ne afectează foarte mult în momentul în care evoluţii interne sau provocări interne în Republica Moldova, pornind din zona nistreană, ar lovi regiunile din apropierea regiunii ucrainene, lucru care poate determina o nervozitate de înţeles din partea Ucrainei”, a spus Chifu, conform Agerpres.
În opinia sa, pentru consolidarea securităţii în zona Europei de Est este nevoie de unitate europeană. „Cred că în primul rând ar trebui să avem o unitate europeană, în al doilea rând trebuie să avem o unitate transaltantică, deci între UE şi statele unite. Am văzut câteva mesaje foarte puternice date acum, după ultima reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe ale statelor membre NATO (…) practic vedem tentaţia de a face această coeziune şi de a merge mai departe pe aceste direcţii”, a adăugat Chifu.