„Criza din Caraibe” din 1962 se poate repeta acum, a afirmat adjunctul şefului diplomaţiei din Rusia, referindu-se la confruntarea dintre Uniunea Sovietică şi SUA în legătură cu rachetele nucleare sovietice din Cuba, când lumea s-a aflat în pragul unui război nuclear.
Riabkov a făcut aceste comentarii când a fost întrebat dacă situaţia actuală s-ar putea transforma în ceva similar tensiunilor din 1962, în plin Război Rece, dintre SUA şi Uniunea Sovietică.
„Chiar s-ar putea ajunge la asta. Dacă lucrurile continuă aşa cum sunt ele astăzi, este pe deplin posibil, prin logica evenimentelor, să te trezeşti brusc şi să te regăseşti în ceva asemănător„, a spus el.
Rusia a devenit un „factor iritant” pentru o serie de state din Occident din cauză că îşi apără propriile interese, a afirmat Riabkov. Dacă se va ajunge la aşa ceva, „va fi un eşec al diplomaţiei în general, un eşec al politicii externe. Dar mai este timp să ajungem la un acord pe baze solide”, a spus ministrul rus.
Criza cubaneză a fost declanşată de amplasarea unor rachete nucleare sovietice pe insula din Caraibe şi a determinat SUA să impună o blocadă navală pentru a opri Moscova să aducă mai multe rachete în Cuba.
Moscova agită temerea că, în cazul unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO, Alianţa Nord-Atlantică ar putea instala rachete pe teritoriul ucrainean şi le va îndrepta împotriva Rusiei, notează Reuters. NATO afirmă că este o alianţă defensivă şi că astfel de îngrijorări sunt nejustificate.
Ucraina şi Occidentul au denunţat în ultimele săptămâni concentrarea unor efective de aproape 100.000 de soldaţi ruşi la frontiera ucraineană, generând temeri cu privire la o invazie, în timp ce Moscova neagă un scenariu de război.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden au discutat despre criza de la graniţa cu Ucraina în cadrul dialogului lor online de marţi, care a durat aproape două ore, iar Biden a spus că intenţionează să organizeze o întâlnire între Rusia şi ţările NATO pentru a discuta despre preocupările Moscovei şi modalităţile de „scădere a temperaturii pe frontul de est”.
Criza rachetelor în Cuba a fost dezamorsată când liderul sovietic de la acea vreme Nikita Hruşciov a acceptat să demonteze şi să retragă armele nucleare din insulă în schimbul angajamentului preşedintelui american John F. Kennedy de a nu încerca o invazie în insula comunistă. De asemenea, Washingtonul a acceptat în secret să-şi retragă rachetele nucleare din Turcia, într-o secţiune a acordului care nu a fost dezvăluită decât decenii mai târziu, notează Reuters.
În acelaşi timp, în context actual, oficialii ucraineni din domeniul apărării susțin că Rusia a mărit numărul de trupe în apropierea graniței cu Ucraina la 120.000 de soldați, inclusiv personal suplimentar al armatei, forțelor aeriene și navale.