Această nouă regulă antrenează, declară publicaţiei ruse, sub protecţia anonimatului, angajaţi ai editurii, o autocenzură. Încă de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, ei au fost îndemnaţi să reducă la minimum evocările la adresa Ucrainei, un lucru pe care autorii şi editorii au început să-l facă încă de la prima invazie a Ucrainei, în 2014.
Acestora li s-a recomandat deja să scoată steagul ucrainean din pasaje în care se evocă, în manualele şcolare, heraldica steagurilor naţionale, scrie Hotnews.
Această ştergere a Ucrainei şi a menţionării capitalei ucrainene Kiev din manuale de istorie nu este însă simplu de realizat.
Unii editori încearcă să găsească formule prin care să desemneze Ucraina, fără să o numească în mod explicit atunci când se află în centrul unui eveniment istoric, însă unele pasaje sunt şterse pur şi simplu de către superiorii lor.
”Este deosebit de problematic să editezi un manual care nu furnizează pur şi simplu nicio informaţie despre o ţară”, deplânge un salariat de la edtură.
”Un copil poate creşte fără să ştie nimic despre această ţară şi va fi mult mai susceptibil să creadă ceea ce se spune la televiziune”, avertizează el.
Asupra editurii Prosveşcenie se exercită presiuni atât de mari pentru că este cea mai importantă editură de manuale din Rusia.
Ea primeşte 80% dintre fondurile dedicate achiziţionării de manuale şcolare de la statul rus.
Redactarea impusă nu se opreşte însă doar la Ucraina. După ce Moscova a interzis drept ”extremiste” unele reţele de socializare americane, ca Facebook sau Instagram, editorii sunt obligaţi să se asigure că acestea nu sunt menţionate în lucrări, lucru valabil şi pentru casa-mamă a Facebook, Meta.
Salaraţii editurii au fost îndemnaţi să şteargă din semnătura pe e-mail adresele conturilor pe aceste reţele de socializare.
Ei au fost avertizaţi că orice luare de poziţie online împotriva războiului din Ucrana poate conduce la concedierea lor.