De cel mai mare ajutor militar va beneficia Kârgâzstanul, a cărui armată va primi, potrivit ziarului rus menţionat, elicoptere, sisteme de artilerie, transportatoare blindate şi arme de foc.
În opinia experţilor, dotându-şi în mod generos cu arme partenerii din Asia Centrală, Rusia doreşte în primul rând să nu permită consolidarea SUA în această regiune.
Astfel, Kârgâzstanul va primi ajutor tehnico-militar în valoare de 1,1 miliarde de dolari, iar Tadjikistanul – în valoare de 200 de milioane.
Faptul că Moscova intenţionează să finanţeze modernizarea forţelor militare ale ambelor ţări a fost anunţat prima dată de cotidianul rus la 6 noiembrie anul trecut, însă procesul a fost finalizat abia acum.
Potrivit Kommersant, întârzierea a fost cauzată parţial de faptul că Duşanbe şi Bişkek au tărăgănat multă vreme punerea în aplicare a acordurilor cheie pentru Moscova, legate indirect de programul de ajutor militar. Abia în această vară partea kârgâză a oficializat decizia privind scoaterea de pe teritoriul său a militarilor americani, prin închiderea Centrului pentru transporturi de tranzit al Forţelor Militare Aeriene ale SUA din Manas, care va funcţiona până în iulie 2014. La rândul lor, deputaţii din camera inferioară a parlamentului tadjic au ratificat abia marţea aceasta acordul privind prelungirea până în 2042 a prezenţei bazei militare ruseşti pe teritoriul republicii.
În opinia experţilor, oferind sprijin pentru întărirea forţelor armate ale ţărilor din Asia Centrală, Rusia se preocupă de propria securitate, în contextul retragerii unei mari părţi din contingentul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord din Afganistan, programată pentru 2014, dar mai ales doreşte să împiedice consolidarea SUA în regiune.
‘Acum se pune acut problema cine va forma structura de securitate din Asia Centrală după 2014’, explică analistul rus Vadim Koziulin. ‘SUA nu şi-au conturat deocamdată planurile, însă nu este exclus că ele vor dori să-şi amplaseze o parte dintre obiectivele militare în Tadjikistan şi Kârgâzstan’, subliniază acesta. Însă, datorită faptului că Rusia ‘şi-a anunţat la timp, chiar în regim pompieristic’ ajutorul, ea, potrivit lui Koziulin, a reuşit ‘să preia iniţiativa de la SUA şi să rămână centrul de atracţie pentru republicile din Asia Centrală, în orice caz în domeniul securităţii’.
Anterior, Kârgâzstanul şi Tadjikistanul au manifestat interes pentru obţinerea unei părţi din tehnică militară americană ce urmează să fie retrasă din Afganistan. ‘Cu aceste arme ar fi venit şi instructori, tehnicieni americani. Influenţa SUA ar fi crescut în mod inevitabil. Acum, pe acest drum a fost ridicată o barieră’, a declarat pentru Kommersant o sursă din guvernul rus.
După cum a confirmat marţi Alik Karimbekov, adjunctul şefului de sector pentru planificare strategică şi relaţii internaţionale în domeniul securităţii, structură în cadrul Consiliului de Apărare al Kârgâzstanului, Bişkekul ‘nu desfăşoară niciun fel de negocieri cu Pentagonul în ceea ce priveşte oferirea de tehnică militară americană la mâna a doua’.