Ruşii atacă furibund în Harkov: bombardamente violente cu rachete balistice. NATO face zid de drone în faţa Rusiei

Potrivit Procuraturii Regionale Harkov, au fost lovite  mai multe clădiri și spaţii deschise. Purtătorul de cuvânt al Procuraturii Regionale Harkov, Dmitro Ciubenko, a declarat că în noaptea de 24 spre 25 mai, în jurul orei 01:00, armata rusă a efectuat patru lovituri cu rachete asupra Harkovului și a raionului cu acelaşi nume.

În cartierul Slobidsk din Harkov, situat în zona de sud a orașului, au fost înregistrate două lovituri: prima – asupra clădirii unui liceu, iar a doua – asupra unei zone industriale. „Nu au fost raportaţi răniți. Au fost avariate 15 mașini și fațada unui bloc de locuințe cu nouă etaje” – a declarat reprezentantul parchetului.

În raionul Harkov, au fost înregistrate două lovituri asupra unor spaţii deschise. Bombardamentele din zona respectivă, de asemenea, nu s-au soldat cu victime. În zonele atacate de ruşi, lucrează deja procurori și anchetatori ai poliției, iar înregistrarea crimelor de război comise de invadatorii ruși este în desfășurare.

Alte două persoane rămân date dispărute după atacul, în care forțele ruse au lovit cel de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei de cel puțin 15 ori, a spus Oleg Sinegubov.

El a sfătuit oamenii din oraș să rămână în adăposturi. Compania de căi ferate de stat a Ucrainei a declarat că mai multe dintre instalațiile sale au fost avariate în urma atacului și un număr dintre angajații săi au fost răniți.

La începutul acestei luni, forțele ruse au început o ofensivă reînnoită în regiune în încercarea de a sparge o linie de front ucraineană slăbită.

Război în Orientul Mijlociu. Bombardamente intense în Rafah, Fâşia Gaza

Miercuri, domnul Sinegubov a spus că luptele continuă în apropierea orașelor Pletenivka și Vovchansk, dar că forțele ucrainene dețin controlul.

„Această slăbiciune nu este a noastră, ci a lumii, care nu a îndrăznit să trateze cu teroriștii așa cum merită de trei ani”, a spus el într-o postare pe X.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacurile asupra Harkovului arată că Rusia profită de lipsa Ucrainei de apărare antiaeriană.

Reuters: Putin vrea încetarea focului în Ucraina. Oferta liderului de la Kremlin pentru Zelenski

Livrările de sisteme de rachete sol-aer fabricate în SUA au fost amânate de disputele din Congres cu privire la un pachet de ajutor de mai multe miliarde de dolari pentru Ucraina, care a fost adoptat abia luna trecută.

Domnul Zelensky a cerut în mod repetat mai multe rachete de apărare aeriană și furnizarea de avioane de luptă moderne de la aliații săi.

Luptele din regiune au strămutat aproximativ 14.000 de persoane, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Cei 189.000 de oameni care rămân în apropierea graniței cu Rusia se confruntă cu „riscuri semnificative din cauza luptelor în curs”, a spus Jarno Habicht de la OMS.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, susține că nu intenționează să captureze Harkovul, ci că scopul a fost crearea unei „zone de securitate” pentru regiunea de graniță a Rusiei.

Ucraina a lansat propriile atacuri pe teritoriul Rusiei. Belgorod, situat la doar 12 km (7 mile) de granița cu Ucraina, a fost vizat de mai multe ori, inclusiv la începutul acestei săptămâni, când o femeie a fost ucisă și alte trei au fost rănite în urma unei lovituri cu dronă asupra unei mașini în mișcare.

Zelenski a avertizat săptămâna trecută că ofensiva terestră rusă ar putea fi doar un „prim val”.

Şase state membre NATO vecine cu Ucraina încheie un acord în vederea ridicării unui ”zid de drone”

Şase state membre NATO vecine ale Ucrainei – Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Norvegia şi Polonia – au ajuns la un acord în vederea ridicării unui ”zid de drone” pentru a-şi apăra frontierele împotriva ”provocărilor”, anunţă Guvernul lituanian, relatează AFP.

”Este vorba despre un lucru complet nou, un zid de drone care se întinde din Norvegia până în Polonia. Obiectivul este folosirea unor drone şi altor tehnologii pentru a ne apăra frontierele”, declară agenţiei de presă BNS ministrul lituanian de Interne Agné Bilotaite.

Ea a făcut acest anunţ în urma unor negocieri cu omologii săi din celelalte ţări baltice – Estonia şi Lituania -, Finlanda, Norvegia şi Polonia.

”Nu este vorba doar despre infrastructuri fizice, sisteme de supraveghere, ci şi despre drone şi despre alte tehnologii, care ne vor permite să ne apărărm de provocările ţărilor ostile şi să împiedicăm contrabanda”, a precizat ea.

În afară de desfăşurarea unor drone în vederea supravegherii frontierelor, aceste ţări urmează să folosească sisteme de interceptare a dronelor inamice.

Agné Bilotaite nu a prezentat un calendar al acestui proiect, adoptat din cauza unor îngrijorări actuale în domeniul securităţii în regiune, în contextul războiului pe care Rusia îl poartă în Ucraina.