Katalin Novak a vizitat România vineri, 20 mai. În urma întâlnirii cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier, oficialul a transmis un mesaj care a provocat o reacție tăioasă din partea MAE.
„Astăzi m-am întâlnit cu Hunor Kelemen, Președintele RMDSZ, Viceprim-ministru al României. În calitate de președinte al Ungariei, consider că este prioritatea mea să reprezint toți maghiarii, deoarece nu contează pentru mine dacă cineva locuiește în interiorul sau peste graniță. Ungurii sunt maghiari, punct”, a scris Katalin Novak pe Facebook.
Președinta Ungariei s-a fotografiat cu borna de la Piatra Secuiului, vopsită în culorile Ungariei, revopsită ulterior în tricolorul României. Novak s-a întâlnit cu Hunor la Cluj-Napoca.
Președinta Ungariei a beneficiat de Serviciul de Pază și Protecție al României, utilizat și de Klaus Iohannis, oficiali ai Guvernului și foști președinți.
„Potrivit legii privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, instituția noastră asigură protecția demnitarilor străini pe timpul șederii lor în România”, a transmis pentru România TV, SPP.
Vineri, 20 mai, în ziua vizitei lui Katalin Novak, la Cluj-Napoca, s-a aflat și premierul Nicolae Ciucă, unde s-a întâlnit cu primarul Emil Boc.
Palatul Victoria nu a comunicat dacă Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu președinta Ungariei, însă cert este că Novak a evitat o întâlnire cu omologul de la București, Klaus Iohannis. Oficialul de la Palatul Cotroceni știa despre vizita politicianului apropiat de Viktor Orban, însă agenda lui Iohannis a fost goală, informație confirmată de surse politice.
Postarea președintei Novak a deranjat Guvernul României, care a reacționat prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. În opinia lui Bogdan Aurescu, oficialul de la Budapesta a greșit când s-a prezentat drept „reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceștia locuiesc, în interiorul sau în exteriorul granițelor Ungariei”.
„Ca urmare a postării, în cursul zilei de astăzi, pe pagina de Facebook a Președintelui Ungariei, a unui mesaj prin care se asumă de către înaltul demnitar ungar calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceștia locuiesc, în interiorul sau în exteriorul granițelor Ungariei, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:
MAE român l-a contactat, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene, pe ambasadorul Ungariei în România și i-a transmis preocuparea părții române față de declarația de mai sus, după cum urmează:
Astfel, în măsura în care declarațiile Președintelui Ungariei, aflată în vizită privată în România, se referă și la cetățenii români de etnie maghiară, este de subliniat că, potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat. În plus, responsabilitatea primară pentru respectarea drepturilor identitare (etnice, culturale, religioase, lingvistice) ale cetățenilor români de etnie maghiară revine României, ca stat de cetățenie, Ungaria, ca stat înrudit, având cel mult un interes în consolidarea legăturilor culturale, astfel cum se arată atât în Raportul din 2001 al Comisiei de la Veneția privind tratatementul preferential acordat minorităților naționale de statul înrudit, cât și în Declarația din 2001 a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE intitulată Suveranitate, responsabilitate și minorități naționale.
Prin urmare, astfel de declarații nu corespund standardelor europene în materie și nici spiritului Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară (semnat la Timișoara, la 16 septembrie 1996) și Declaraţiei de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa secolului XXI (adoptată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002), în acest an fiind marcate două decenii de la adoptarea acesteia.
România rămâne profund atașată dezideratului promovării unei relații pragmatice cu Ungaria în interesul nemijlocit al cetățenilor români și ungari indiferent de etnie.
MAE mai menționează faptul că ambasadorul Ungariei la București a folosit prilejul discuției telefonice pentru a clarifica faptul că elementele apărute în presă română privind o eventuală participare a Președintelui Ungariei, cu ocazia vizitei, la o ceremonie de premiere a doi cetățeni români de etnie maghiară nu corespund în niciun fel realității, partea română luând notă de aceste precizări”, a transmis MAE, luna trecută.
În ceea ce-l privește pe Klaus Iohannis, încrederea cetățenilor în oficialul de la Cotroceni s-a prăbușit. Cel mai recent sondaj arată o cotă de încredere de 29%, față de 44% anul trecut. Mai mult, un sondaj realizat în câteva luni arăta o cotă de încredere de 14%.
Pe fondul eșecurilor, respectiv a gafelor bifate pe bandă rulantă de Klaus Iohannis în cele două mandate ale sale, la nivel național se desfășoară o campanie de strângere de semnături pentru suspendarea celui poreclit „locatarul de la Cotroceni” de fostul partener, Ludovic Orban.