Senatul SUA a aprobat, joi, un pachet de ajutor militar, economic şi umanitar destinat Ucrainei în valoare de aproximativ 40 de miliarde de dolari, relatează CNN.
Proiectul de lege a primit 86 de voturi „pentru” şi 11 „împotrivă”. Toţi democraţii au votat în favoarea proiectului, în timp ce 11 senatori republicani au votat împotrivă.
Războiul din Ucraina s-ar putea încheia. Discuţie la nivel înalt între SUA şi Rusia
Proiectul de lege va fi prezentat preşedintelui Joe Biden pentru a fi semnat. Înainte de vot, liderul majorităţii Senatului, Chuck Schumer, a declarat că Senatul ”îşi va respecta promisiunea de a fi alături de poporul Ucrainei”.
El a adăugat că cele 40 de miliarde de dolari în ajutor militar, economic şi umanitar reprezintă un ajutor ”amplu” care ”va satisface nevoile poporului ucrainean în timp ce luptă pentru supravieţuire”.
Schumer a remarcat anterior votului că, având în vedere cât de importantă este susţinerea oferită de SUA Ucrainei în lupta împotriva Rusiei, ar fi vrut să poată afirma ”că votul va fi unanim în totalitate”.
A pornit cronometrul! Putin va fi înlăturat de la putere peste 3 luni
”În timp ce majoritatea senatorilor din ambele partide doresc ca acest pachet să fie finalizat, este mai mult decât îngrijorător să vedem un cerc tot mai mare de republicani din Senat care se opun cu mândrie finanţării Ucrainei. Acum două zile, 11 republicani au votat împotriva dezbaterii acestei legislaţii”, a subliniat el.
Senatorul american a mai precizat că opoziţia senatorilor american cu privire la ”democraţiile atacate de autoritarism” evocă dezbinarea din interiorul Statelor Unite, ”lipsa unui scop” în sine.
Biden afirmă că Suedia şi Finlanda îndeplinesc ”toate criteriile” pentru aderarea la NATO
Preşedintele SUA, Joe Biden, a afirmat joi că Finlanda şi Suedia îndeplinesc „toate criteriile” pentru a adera la NATO şi a anunţat că va cere Congresului american să aprobe „cât mai rapid posibil” candidaturile lor, relatează AFP şi Reuters.
„Astăzi sunt mândru să le asigur că au susţinerea completă a SUA”, a declarat Biden într-un discurs susţinut la Casa Albă, alături de premierul suedez Magdalena Andersson şi preşedintele finlandez Sauli Niinisto, a două zi după depunerea oficială a cererilor de aderare la Alianţa Nord-Atlantică depuse de cele două ţări.
Preşedintele american a spus, în grădina de trandafiri a Casei Albe, că SUA vor lucra cu cele două ţări nordice pentru „a face faţă oricărei agresiuni” de care ar putea fi vizate în timpul procedurii de aderare.
Invitându-i pe cei doi lideri la Washington a doua zi după depunerea cererilor oficiale de aderare, SUA îşi arată încă o dată nerăbdarea de a asista la extinderea Alianţei, comentează AFP.
Dacă marea majoritate a ţărilor membre NATO împărtăşesc acest entuziasm, Turcia a ameninţat că va bloca procesul.
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a dat asigurări că este „gata să discute” cu Ankara despre toate „îngrijorările sale”. „Condamnăm terorismul sub toate formele sale”, a adăugat el, în contextul în care autorităţile turce le reproşează celor două ţări că adăpostesc „terorişti” din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat la rândul său că un „dialog” este în curs cu Turcia pentru „a rezolva” aceste probleme.
SUA s-au arătat până acum optimiste în privinţa capacităţii lor de a depăşi acest obstacol, în timp ce pe plan naţional ratificarea unei extinderi a NATO ar urma să fie o formalitate.
Joe Biden a anunţat că a notificat Congresul american, unde subiectul face obiectul unui rar consens dincolo de disputele partizane, pentru ca acesta să aprobe „cât mai rapid posibil” candidaturile Finlandei şi Suediei.
„Când noi membri se alătură NATO, nu este o ameninţare pentru nicio ţară. Niciodată nu a fost. Obiectivul NATO este de a se apăra de agresiuni”, a spus preşedintele american, într-o aluzie la discursul Rusiei care consideră orice extindere a alianţei drept o ameninţare.
Preşedintele american a reamintit, pentru opinia publică din SUA, că de la crearea Alianţei, faimosul articol 5 care declanşează o ripostă comună în caz de atac asupra unui stat membru nu a fost invocat decât o singură dată, după atacurile de la 11 septembrie 2001. „Toţi aliaţii noştri au fost alături de noi atunci”, a subliniat Joe Biden.