S-a dovedit ştiinţific: cu câţi bani se cumpără fericirea

Aşa cum era de aşteptat, studiul a arătat că , în cele mai sărace ţări, nivelul satisfacţiei personale a locuitorilor creşte pe măsură ce ţara devine mai bogată, deoarece oamenii devin astfel capabili să îşi asigure resursele necesare unui trai decent.

Analiza a fost realizată de economiştii Eugenio Proto de la Universitatea din Warwick şi Aldo Rustichini, de la University Minnesota, folosind informaţii asupra satisfacţiei în viaţă, în diferite ţări (informaţii colectate prin World Values Survey) şi date privind Produsul Intern Brut (PIB) per cap de locuitor, ajustat pentru paritatea puterii de cumpărare (PPC).

Autorii au fost surprinşi să constate că sporirea nivelului satisfacţiei în viaţă se opreşte odată ce bogăţia naţională atinge un anumit nivel: cca. 36.000 USD (PIB – PPC). Dincolo de acest nivel, satisfacţia personală faţă de viaţă a locuitorilor nu mai creşte, ba chiar scade uşor.

De ce această scădere? Deoarece, spun cercetătorii, în cazul locuitorilor din ţările cele mai bogate, mai mulţi bani dau naştere unor aspiraţii tot mai înalte, iar neîmplinirea acestora creează dezamăgire, deci scăderea satisfacţiei. Această prăpastie între ceea ce îşi doresc, material, şi ceea ce pot obţine duce la frustrări şi micşorează nivelul fericirii resimţite.

Alte articole

Cât cheltuie Andreea Tonciu când soțul ei e plecat din țară. „Nu mă uit la bani”

Adio, bani cash! Progresul tehnologiei face victime pe bandă rulantă. Numerarul, din ce în ce mai rar folosit

Studiul a arătat că, în ţările cu PIB pe cap de locuitor sub 6.700 USD, era cu 12% mai puţin probabil ca locuitorii să raporteze cel mai înalt nivel de satisfacţie, faţă de ţările în care PIB pe cap de locuitor era în jur de 18.000 USD.

Totuşi, odată ce PIB pe cap de locuitor ajungea la cca. 20.400 USD, creşterea satisfacţiei corelate cu averea era mai puţin pronunţată.

Între acest nivel şi nivelul cel mai înalt al PIB pe cap de locuitor, în ţările studiate (54.000 USD), probabilitatea ca oamenii să raporteze cel mai înalt nivel de satisfacţie nu creştea cu mai mult de 2 procente.

Rezultatele confirmă, în mare, aşa-numitul Paradox Easterlin – o observaţie anterioară care arăta că, în ţările bogate, nivelul de satisfacţie în viaţă rămâne mai mult sau mai puţin staţionar, indiferent de creşterea PIB.

Citeşte mai mult pe descopera.ro