La eveniment au participat ministrul de Externe, Titus Corlăţean, primarul general, Sorin Oprescu şi reprezentantul secretarului general al Francofoniei, Abdou Diouf.
„Este vorba de un proiect ocazionat de aniversarea a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Acest proiect ilustrează vocaţia Francofoniei de a oferi un spaţiu pentru întâlniri, schimburi şi apropiere, în spiritul valorilor sale privind diversitatea culturală, solidaritatea şi multilingvismul„, a declarat Corlăţean.
Primarul general Sorin Oprescu a declarat luni, la inaugurarea Pieţei Francofoniei din Capitală, că era nevoie de un asemenea loc, „pentru a ne dovedi încă o dată apartenenţa noastră la familia francofonă, căreia îi aparţinem, de facto, de 150 de ani, iar instituţional, de la 20 martie 1993”.
„Dacă fundamentele civilizaţiei moderne s-au turnat pe malurile Senei, considerăm firesc şi potrivit ca recunoştinţa noastră să se îndrepte către marea familie francofonă, căreia îi aparţinem 150 de ani de facto, iar instituţional, de la 20 martie 1993. Sunt două organizaţii internaţionale (ONU şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei – n.r.) care au nevoie de recunoaştere. Ambele organizaţii au o piaţă dedicată în inima Bucureştiului – a Naţiunilor Unite, aflată nu departe de acest loc, iar de astăzi această Piaţă a Francofoniei”, a spus edilul, citat de Mediafax.
Citeşte şi Bucureştiul se transformă în ŞANTIER. Ce zone vor fi AFECTATE de lucrări
Primarul general a precizat că Piaţa Francofoniei, inaugurată la intersecţia dintre Bulevardul Libertăţii şi Calea 13 Septembrie, se află pe amplasamentul unei vechi curţi domneşti care a ars în 1812.
Piaţa Francofoniei din Bucureşti este prima de acest fel din Europa, atât spaţiul, cât şi monumentul dedicat fiind realizate de municipalitatea bucureşteană.
Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, monumentul amplasat în Piaţa Francofoniei a costat aproximativ 8.000 de euro.