Curând după finalizarea negocierilor, ratingurile Greciei vor fi revizuite în creştere, dar totuşi la „un nivel scăzu”‘, care va depinde de modul în care va fi redusă datoria ţării la un nivel sustenabil, a explicat analistul S&P, Frank Gill.
În iulie 2011, S&P a retrogradat ratingul suveran al Greciei cu două trepte, la „CC’, cu perspectivă negativă, citând riscul de intrare a Greciei în incapacitate de plată.
Miercuri, liderii partidelor politice care susţin guvernul şi premierul Lucas Papademos au reînceput la Atena discuţiile referitoare la planul de redresare negociat între Grecia şi creditorii săi, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Liderii zonei euro fac presiuni asupra Greciei să accepte noi măsuri de austeritate pentru ca ţara să primească al doilea pachet de asistenţă financiară de 130 miliarde de euro, pentru a se evita intrarea ţării în incapacitate de plată.
Potrivit unor informaţii vehiculate în ultimele zile, măsurile din acest document, ale cărui detalii au mai fost schimbate însă „până în ultimul moment”, ar cuprinde între altele o scădere cu 20% a salariului minim, tăierea unor pensii complementare şi dispariţia a 15.000 de posturi din sectorul public.
Luni, Germania şi Franţa le-au cerut liderilor din Grecia să-şi asume responsabilităţile acceptând noile reduceri de salarii.
Se negociază şi reducerea salariilor în sectorul de stat. Creditorii internaţionali ai Greciei au cerut reducerea locurilor de muncă în poliţie şi în armată şi există propuneri de concediere a profesorilor care lucrează cu contracte temporare de muncă, ca parte a intenţiei de a renunţa la 150.000 de angajaţi din sectorul bugetar până în 2015.
UE şi FMI cer, în schimbul acordării noului pachet de ajutorare în valoare de 130 miliarde de euro, garanţii solide din partea tuturor partidelor poltice elene că reformele pentru reducerea deficitului bugetar şi modernizarea economiei vor fi continuate şi după alegerile legislative din aprilie 2012.
Una din măsurile dorite de creditorii internaţionali ai Greciei prevede ca salariul minim lunar să coboare de la 751 de euro, cât este în prezent, la 600 de euro. Sindicatele au anunţat deja într-o scrisoare trimisă premierului Papademos că nu sunt de acord cu astfel de sacrificii