Salarii 2023. Ce bani câştigă angajaţii veniţi din Nepal şi ce domenii au acaparat în Romania

Salarii 2023. Restaurantele și hotelurile caută tot mai mulți angajați, de la spălător de vase, la personal de curățenie, bucătari și ajutor de bucătar. Și nu doar în București, ci și în alte orașe din țară. Salariile menționate în anunțuri pornesc de la 2.000 de lei și pot ajunge la 6.000 de lei, în cazul bucătarilor.

Românii nu se mai înghesuie să lucreze însă pe minimul pe economie, pe sume care nu pot acoperi rate, facturi în creștere sau cheltuieli pentru familie ori vacanțe. Cu atât mai mult cu cât știu că pot obține cu ușurință același job în țări din Vest, pe salarii mult mai mari.

Pentru un lucrător din Asia însă, unde pentru munci similare se câștigă salarii de mizerie, ce oferă patronii români este aur. Așa că România ajunge cu pași repezi să fie prinsă între exportul și importul forței de muncă.

Angajări 2023. Cât poţi primi pe card la Glovo, într-o lună. Suma nu este mică, masa e asigurată!
Golul lăsat pe piața muncii de românii care pleacă în alte țări trebuie umplut cumva, iar resursele interne de muncitori sunt tot mai reduse. Așa că importul de muncitori asiatici – mână de lucru accesibilă, dar nu mereu mai ieftină – a devenit un fenomen pe care îl putem vedea cu ochii liberi în restaurante, baruri, servicii de livrare sau hoteluri, așa cum a devenit și în construcții.

Ce salarii câștigă străinii care vin să lucreze în România. Domeniile pe care le-au acaparat sunt printre cele mai căutate pe platformele de joburi. Ce arată datele unui instrument pentru căutarea și compararea salariilor.

Salarii 2023.Care sunt veniturile pe care le au angajații din străinătate pe teritoriul țării noastre. Ce sectoare de activitate preferă

Care sunt veniturile pe care le au angajații din străinătate pe teritoriul țării noastre. Ce sectoare de activitate preferă aceștia. De la începutul anului în curs și până la finalul lui noiembrie au fost postate aproape 350.000 de joburi.

Dintre acestea 86.000 au fost în domeniul retail, 51.000 în servicii, 40.000 în industria alimentară, 37.000 în turism și 32.000 în transport și logistică. De asemenea, companiile au mai scos la interviu și 28.000 de joburi în construcții.

Potrivit salariometru.ro, un salariu mediu net, la nivel național, pentru un angajat care ocupă o poziție entry level în unul dintre aceste domenii este cuprins între 2.600 și 3.600 de lei. Mai exact, cei din retail încasează lunar un salariu de 3.000 de lei.

Totodată, veniturile angajaților din construcții se ridică la valoarea de 3.600 de lei, 3.000 de lei pentru cei din industria alimentară și horeca, 3.100 de lei pentru transport și distribuție și 2.600 de lei pentru turism.

Salarii 2023.Muncitorii străini, printre preferații firmelor românești

În momentul de față, muncitorii străini reprezintă o pondere foarte mare și se numără printre preferații firmelor românești. Se estimează că în 2024 numărul lor va crește la 140.000, cu 40% mai mult față de pragul admis pentru 2023, care a fost de 100.000.

România reprezintă pentru cei care vin din Asia o punte de acces spre piețe mai mari din Europa, recurg la această soluție, pe fondul unui deficit adânc de candidați la nivel local”, a declarat Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs România, scrie wall-street.ro.

Pe de altă parte, recrutarea angajaților străini presupune o perioadă mai îndelungată de timp, dar și costuri suplimentare pentru angajatori. Cu toate acestea companiile din România sunt conștiente de aceste aspecte.

100.000 de străini aprobaţi de Guvern pe piaţa muncii în 2023

Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2023, număr similar celui din 2022.

Decizia Executivului a avut în vedere acoperirea deficitului de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor, în restaurante, protecție și pază, transporturi rutiere de mărfuri, comerț etc., având în vedere că acesta nu poate fi acoperit de lucrătorii români, dar și pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale.

Măsura adoptată de Guvern a fost fundamentată pe datele Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), conform cărora, până la data de 14 septembrie 2022, din contingentul de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022, stabilit prin HG nr. 132/2022, la nivelul IGI au fost eliberate 64.894 avize de angajare/detașare, dar și datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, potrivit cărora, în perioada ianuarie – iulie 2022, 344.540 locuri de muncă au fost declarate vacante de angajatori.

Salarii 2023. Fotografia virală cu un curier Glovo! Bărbatul își duce copilul la școală în timp ce transportă mâncare pe bicicletă: „Erou adevărat! Îți dau lacrimile când vezi așa poză!”
Totodată, în perioada ianuarie – iulie 2022, 10.839 firme au solicitat eliberarea de adeverințe privind forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, iar Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin structurile sale teritoriale, a eliberat adeverințe pentru 189.338 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, când 5.359 firme au solicitat eliberarea de adeverinţe pentru 67.835 locuri de muncă vacante.

De asemenea, în perioada ianuarie – septembrie, au fost 78.402 de contracte de muncă active înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spațiului Economic European, respectiv ai Confederației Elvețiene.

Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și poate fi suplimentat, tot prin hotărâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ.
140.000 de muncitori străini ar putea veni la muncă în România în 2024. În ce domenii sunt cel mai căutați și ce salarii pot câștiga
Contingentul de muncitori străini care vor putea veni la muncă în România în 2024 va crește la 140.000, cu 40% mai mult față de pragul admis pentru acest an, respectiv 100.000. Cei mai mulți se angajează în retail, horeca, servicii, construcții, transport / logistică sau turism, pe poziții din segmentul entry level, care necesită maximum doi ani de experiență.

„Cu toate că nu mai vedem un număr atât de mare de români care să aplice pentru joburile din străinătate, sunt domenii în care angajatorii au în continuare probleme în a acoperi necesarul de personal cu forța de muncă existentă în România. În plus, toate sunt domenii afectate și de o fluctuație mare de personal. Pentru aceste industrii, importul de forță de muncă din străinătate, mai ales din afara Europei, a reprezentat o soluție utilă, în special pentru a rezolva problema stabilității angajaților. Sunt, totodată, sectoare care au, anual, volume mari de angajări”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, liderul pieței de recrutare online din România.

Astfel, din cele aproape 350.000 de joburi postate de la începutul lui ianuarie și până la sfârșitul lunii noiembrie, 86.000 au fost postate de angajatorii din retail, 51.000 de companiile din servicii, 40.000 de cele din industria alimentară, 37.000 de cele din turism, 32.000 de angajatorii din transport / logistică și 28.000 de cei din construcții.

Potrivit datelor Salario , comparatorul salarial marca eJobs, mediile salariale nete, la nivel național, pentru un angajat care ocupă o poziție entry level în aceste domenii sunt cuprinse între 2.600 și 3.600 de lei, după cum urmează: de 3.000 de lei pentru cei care lucrează în retail, 3.600 de lei pentru angajații din construcții, 3.000 de lei pentru industria alimentară și horeca, 3.100 de lei pentru transport și distribuție și 2.600 de lei pentru turism.

„Muncitorii care vin din afara spațiului european au aceleași drepturi cu muncitorii români. La acestea se adaugă, însă, obligativitatea angajatorului de a le asigura cazare și de a le oferi un salariu minim echivalent salariului minim pe economie din România. Chiar dacă recrutarea lor presupune o perioadă mai îndelungată de timp și costuri suplimentare și deși angajatorii sunt conștienți că, în unele cazuri, România reprezintă pentru cei care vin din Asia o punte de acces spre piețe mai mari din Europa, recurg la această soluție, pe fondul unui deficit adânc de candidați la nivel local”, explică Roxana Drăghici.

2022 a fost anul în care a crescut cel mai mult numărul de permise de lucru alocate muncitorilor din afara țării, în condițiile în care, în 2021, contingentul de lucrători străini nou admiși pe piața muncii a fost de 50.000, dublu față de anul precedent. Potrivit datelor oficiale, anul trecut au fost înregistrate peste 96.000 de contracte de muncă pentru angajați veniți din afara Uniunii Europene.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 24.000 de locuri de muncă. Aproape 6.500 aparțin angajatorilor din retail, 2.000 celor din construcții, 3.300 din servicii, 2.600 din transport / logistică și 2.200 din turism / horeca.

Cât costă să aduci un muncitor asiatic în România. Nepalul e low-cost, Filipinele sunt lux

Contractele muncitorilor străini se încheie pe doi ani, iar banii pe care îi câștigă pornesc de la salariul minim. În plus față de banii pe care i-ar da unui angajat român, patronul mai trebuie să plătească și chiria celor pe care îi importă din Asia.

„Nu sunt reglementări legale ale statului român, dar statul exportator de forță de muncă impune angajatorilor să le ofere și cazare”, completează Corina Constantin, de la Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă.

Nepal