Salarii 2025. Sindicaliștii vor să poarte o discuție și cu ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe tema bugetului de venituri și cheltuieli al CEO înainte de negocierile din luna aprilie cu conducerea companiei energetice. Zilele trecute, a fost vehiculată o nouă sumă, de 400 de lei, pe care minerii și energeticienii ar urma să o primească în plus la lefuri. Jan Popescu afirmă că este “infimă” și precizează că sindicaliștii nu vor accepta așa ceva.
“400 de lei este o sumă infimă. Înțeleg greutățile legislative, dar nu pot accepta. Cu 400 de lei nici nu ne putem pune la masa negocierilor. Noi, an de an, am obținut venituri salariale de mii de lei pentru colegii noștri mineri și energeticieni. Cu suma asta nu putem deschide dialog cu directoratul sau ministrul de resort. Noi trebuie să obținem creșteri salariale pentru colegii noștri mineri și energeticieni în valoare mare, nu 400 de lei. Repet, 400 de lei este o sumă infimă pentru puterea de cumpărare, care a fost pierdută cel puțin în ultimul an. Până la urmă, noi producem energie, venim la serviciu, ne facem datoria. Colegii mei mineri și energeticieni sunt în termocentrale, sunt în carierele Complexului Energetic Oltenia. Administrația Complexului Energetic Oltenia vinde așa cum poate și sunt discuții că, totuși, s-a vândut bine energia pe care a produs-o Complexul Energetic Oltenia. Până la urmă, este de datoria și a ministerului de resort, a directoratului, a tuturor să găsească banii necesari pentru a semna un act adițional care să aducă venituri crescute colegilor noștri. Este de datoria celor care ne conduc să găsească acești bani. Noi ne facem datoria cu vârf și îndesat în carierele și termocentralele Complexului Energetic Oltenia. Eu cred că se vor găsi banii necesari pentru ca ai noștri colegii mei mineri și energeticieni să fie mulțumiți și după negocierea acestui act adițional”, a conchis liderul SMEO.
Angajați din producție au rămas, în 2024, fără prime și sporurile de tură, de sâmbete și duminici și de pericol. Aceste drepturi au fost introduse în salarii, în urma negocierilor dintre sindicate și administrația Complexului Energetic Oltenia pentru contractul colectiv de muncă. Manu Tomescu, fost vicepreședinte al Sindicatului Energia Rovinari, pensionat în urmă cu câteva luni din companie, susține că introducerea primelor și sporurilor în salarii nu s-a simțit în buzunarele minerilor și energeticienilor. În opinia sa, veniturile angajaților din producție ar fi trebuit să fie mult mai mari.
Criza se adânceşte. România se împrumută masiv pentru salarii şi pensii pe pieţele internaţionale
“Sporul de vechime, sporul de tură, prima de combustibil, care era și aia destul de substanțială, în bani, mă refer, pentru că ea a rămas doar în natură, nu s-au simțit absolut deloc, când s-au băgat în salarii. Omul și-a făcut un calcul pe hârtie și pe hârtie trebuia să ia undeva la câteva mii în plus, dar a luat câteva sute, asta a simțit în plus la salariu, așa s-a făcut împărțeala, cel puțin cei care au lucrat în tură continuă. Acum, nu pot să vorbesc în numele unuia care a stat la birou șef. Eu vă spun, pentru că am prins și eu câteva luni și nu s-a simțit ca și cum s-a băgat totul în salariu, trebuia să fie sumele mult mai mari și să mă contrazică, sunt colegii care lucrează în activitate și ei știu că spun adevărul. Dacă nu s-a simțit, anul trecut, gândiți-vă cum e anul ăsta. Gândiți-vă că trecea un trimestru și omul lua o primă în valoare de 3000 de lei. În total erau 4, cele 3, de Paște, de Ziua Meseriei și de Crăciun, și pe lângă cele 3 mai era prima în bani, cine nu lua combustibilul în bani, lua în natură. Acestea 4 au dispărut, sub pretextul că le-au băgat în salarii și asta pe lângă sporul de sâmbete-duminici, care era și 1,73%, pe lângă spor de tură, de condiții grele, sporul de fidelitate, pe lângă asta, anul ăsta, oamenii au rămas și fără voucherul de vacanță. Eu cred că, până la urmă, vor găsi șmecheria tot ca anul trecut, că îl bagă în salarii”, afirmă Manu Tomescu.
În primele luni ale anului 2025, din ce în ce mai mulți români își caută de muncă, arată un studiu realizat de o platformă de recrutare din România. Datele publicate recent arată harta orașelor din România cu cele mai mari salarii, dar și domeniile în care angajații sunt cel mai bine plătiți.
O analiză realizată recent arată că în primele luni ale acestui an, mai mulți români își caută locuri de muncă, față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele arată și orașele din țară cu cele mai mari salarii, dar și domeniile în care angajații sunt bine plătiți.
În primul trimestru al acestui an, cele mai mari salarii au fost încasat de angajații din București, unde media netă salarială, pentru toate domeniile de activitate și toate nivelurile de experiență a fost de 5.500 de lei net pe luni. În același timp, la Cluj, al doilea cel mai bine poziționat județ pe harta salariilor din țară, media salarială a fost de 5.000 de lei. Pe locul trei se clasează Brașov, cu o medie de 4.700 de lei, urmat de Timiș, cu 4.600 de lei și Iași, cu 4.400 de lei.
La polul opus, cele mai mici salarii au fost raportate de angajații din Giurgiu, cu 3.520 de lei, Vrancea, cu 3.700 de lei, Covasna – 3.800 de lei, Gorj – 3.850 de lei și Tulcea, cu 4.000 de lei.
Într-un top al domeniilor în care se câștigă cele mai bune salarii, pe primul loc rămâne IT-ul, cu o medie de 7.500 de lei net pe lună. Pe al doilea loc se regăsește industria de petrol și gaze, media netă fiind de 6.000 de lei lunar, specialiștii în construcții și instalații reprezentând unul dintre cele mai căutate segmente de candidați.
Inginerii reprezintă o altă categorie de candidați căutați de angajatori, aceștia calificându-se în prima jumătate a clasamentului salariilor, cu medie aferentă domeniului de 5.400 de lei. 5.300 de lei este media în audit/consulttanță și 5.000 de lei în servicii financiare.