Salarii 2025. Ministrul Educaţiei, Daniel David, susţinea în urmă cu o lună că profesorii nu sunt mulţumiţi de salarii şi pledează ca leafa unui debutant să atingă nivelul venitului mediu pe economie, care se ridică astăzi la puţin peste 5.000 de lei. Daniel David amintea în martie 2025că atunci când medicii şi asistentele medicale s-au plâns că au salarii mici, statul s-a mobilizat şi le-a oferit creşteri substanţiale pentru a nu mai pleca în străinătate. ”Acum, eu le spun celor din celelalte sisteme că avem o problemă cu sistemul de educaţie. Dacă vor ca în şcoli copiii lor să fie educaţi de profesori buni, am nevoie de suportul celorlalte sisteme, astfel încât să putem să avem salarii decente în zona educaţiei”, a cerut Daniel David.
Ministrul Educaţiei, Daniel David, afirmă acum că, pe termen ”foarte scurt”, echivalarea gradelor din cercetare cu gradele didactice şi din punctul de vedere al salarizării pentru cercetători nu va fi posibilă, având în vedere situaţia economică internaţională. David se arată optimist că ”pe termen mediu” s-ar putea lua în discuţie aducerea salariilor cercetătorilor la nivelul celor ale profesorilor, în funcţie de grade.
Ministrul Educaţiei a afirmat că, prin lege, s-a realizat echivalarea gradelor din cercetare cu cele didactice. ”Acum aşteptăm să facem şi echivalarea la nivel de salariu. Acest lucru putem să-l facem când lucrăm la legea salarizării unitare, activitate care a fost prorogată prin faptul că, conform ordonanţei-trenuleţ, în condiţiile economico-financiare catastrofale pe care le vedem la nivel internaţional, nu se pune problema de creşteri sau modificări salariale într-un termen foarte scurt”, a afirmat Daniel David, joi seară, pe Facebook, răspunzând unei întrebări.
El a adăugat că speră ca ”pe termen mediu” echivalarea să se realizeze şi din punctul de vedere al salariilor, în aşa fel încât cercetătorii să aibă salarii echivalente cu cele ale cadrelor didactice, în funcţie de gradul profesional.
”Eu sunt optimist că pe termen mediu vom putea să gândim şi să avem astfel de acţiuni”, a adăugat Daniel David.
Salarii 2025. Ministrul Educaţiei a mai fost întrebat recent ce ar însemna un salariu decent în sistemul de educaţie. ”Greu de spus. Uite, de exemplu, am văzut în ultimele discuţii, după greva care a avut loc în sistem, că sindicatele au discutat cu guvernul de atunci, cu ministrul de atunci, nu eram eu, faptul că un profesor debutant ar trebui să aibă cumva un salariu la nivelul venitului mediu pe economie (5.300 de lei – n.r.). Ar fi fost mulţumiţi cu această perspectivă, urmând că după aceea să fie indexat pe măsura calificării şi a vechimei. Dar eu cred că o altă discuţie e o corelare cu salariile din zona sănătăţii, fiindcă atunci când medicii şi asistentele medicale s-au plâns, pe bună dreptate, că salariile sunt mici, şi sistemul s-a plâns că medicii plecau în străinătate, noi toţi am înţeles că trebuie să mărim salariile acolo pentru a-i păstra în ţară şi a avea sisteme de sănătate eficiente. Ei, acum, eu le spun celor din celelalte sisteme că avem o problemă cu sistemul de educaţie. Dacă vor ca în şcoli copiii lor să fie educaţi de profesori buni, am nevoie de suportul celorlalte sisteme, astfel încât să putem să avem salarii decente în zona educaţiei, cerând şi performanţă. Repet, vor fi şi indicatori şi standarde de performanţă, dar trebuie să pornim de la salarii decente, corelate cu cele din sănătate, sigur, păstrând în această corelare numărul de ani de şcoală, cât ai studiat”, a conchis ministrul.
În mai 2023, profesorii au declanşat o grevă generală în sistemul de învăţământ din România: au decalat unele probe la examenul de Bacalaureat, iar în plan politic au amânat rotaţia premierilor PNL-PSD (Marcel Ciolacu l-a înlocuit după grevă pe Nicolae Ciucă). După trei săptămâni de proteste şi două marşuri de amploare în Capitală, profesorii au obţinut salarii mai mari, de la 1 iunie 2023, cu aproximativ 25% pentru toate categoriile de angajaţi din educaţie. Astfel, un profesor debutant cu studii superioare, cu până într-un an experienţă, primeşte în prezent un salariu net de 3.157 lei, o creştere de 31,7% faţă de momentul dinaintea grevei. De asemenea, un profesor cu studii superioare, gradul didactic I şi peste 25 de ani experienţă, primeşte un salariu net de 4.968 lei.
Salariul mediu lunar în România pentru anul 2025 este estimat la 5.355 de lei, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2025 şi proiecţia acesteia pe anii 2026-2028. Documentul a fost publicat de Guvern la finalul lunii ianuarie odată cu proiectul Legii bugetului pe 2025.
Adoptarea unei abordări comune, astfel încât salariile cadrelor didactice să ajungă la sumele promise după greva generală, a fost convenită la o întâlnire a sindicatelor din Învățământ cu conducerea Ministerului Educației, potrivit unei informări a Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Amintim că salariile profesorilor și ale angajaților din educație sunt înghețate în anul 2025, deși profesorilor le-au fost promise creșteri după greva istorică din mai-iunie 2023, pe o nouă lege a salarizării amânată de atunci.
„La data de 10 ianuarie 2025, conducerile executive ale celor trei federații sindicale reprezentative din învățământ – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“ – au avut o discuție cu conducerea Ministerului Educației și Cercetării”, se arată în documentul FSLI.
Conform informării Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, profesorii și ceilalți angajați din școli sunt nemulțumiți de înghețarea salariilor: „În cadrul întâlnirii, s-a atras atenția asupra faptului că există o stare de nemulțumire în rândul salariaților din învățământ, cauza fiind măsurile luate de Guvernul României, prin OUG nr. 156/2024, inclusiv cea referitoare la înghețarea salariilor la nivelul celor din luna noiembrie 2024.
În conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul României privind evoluția salariilor în sistemul de învățământ, a fost convenit cu Ministerul Educației adoptarea unei abordări comune, astfel încât salariile cadrelor didactice să ajungă la sumele promise după greva generală.”
Reprezentanții profesorilor au discutat, în cadrul întâlnirii din 10 ianuarie, și despre noua lege a salarizării: „De asemenea, s-a discutat și despre noua lege a salarizării, noua conducere a Ministerului Educației și Cercetării urmând a se implica în elaborarea acestei legi și a susține o mai bună poziționare a salariaților din sistemul de învățământ în grilele de salarizare, comparativ cu cea din Legea nr. 153/2017.”
Recent, Sindicatul Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara a transmis că „nu există un orizont temporal clar definit în ceea ce privește salarizarea potrivit grilelor negociate în a doua jumătate a anului 2023”.
În documentul sindicatului se arată că acțiunile de protest se vor organiza abia după alegerile prezidențiale:
„Concluziile care s-ar putea formula, dincolo de problemele particulare, ar fi că cel puțin o parte dintre „provocări” nu vor putea fi rezolvate fără inițierea unor proteste, deși, pentru a se evita posibilele acuzații de partizanat politic, acțiuni tranșante în acest sens vor urma abia după alegerile prezidențiale”.
În decembrie 2024, noul ministru al Educației, Daniel David, a vorbit, într-o intervenție telefonică la emisiunea Info Edu de la TVR Info, despre salarizarea profesorilor: „Nu-i vorba de a înlocui salarizarea pe care o avem cu o salarizare pe bază de indicatori, ci de a veni cu anumite bonusuri, dincolo de un salariu decent pe care îl asigurăm pentru acei profesori care obțin performanță (…).”
FSLI-INFO-NR-11_ianuarie-2025Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că profesorii nu sunt plătiți la înălțimea meseriei pe care pe care o practică. „Un profesor nu livrează doar cunoștințe, da, el și educă, face și altceva. Face mult mai mult decât pare la prima vedere. Și apoi, după ce pleacă de la școală, are de corectat și are de evaluat”, a spus aceasta.
„În opinia mea, corect ar fi ca un debutant acum să aibă undeva în jur de 6.000 și ceva de lei, care este salariul lui profesor spre final de carieră”, a declarat Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info. Hăncescu a spus că, în următorii 4 ani, salariile profesorilor ar trebui să se dubleze.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Edupedu.ro că în 2025 vor fi creșteri salariale pentru profesorii și angajații din Învățământ: „Mai este o diferență de încă 50% care trebuie acordată. A nu se înțelege 50% creștere suplimentară a salariului”. Acesta a spus că „va fi diferența dintre maximul pe care trebuie să-l atingi pe legea salarizării și maximul pe care îl ai în plată în momentul de față.”
În august 2024, George Purcaru, vicepreședinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat pentru Ziare.com că în 2025 vor fi majorări salariale de 20%.
„În ceea ce privește partea salarială, așa cum am convenit în perioada grevei, prin Ordonanța nr. 57, până în acest moment au fost aplicate grilele de salarizare. Această ordonanță prevede pentru anul 2025 o nouă creștere salarială. Ordonanța nr. 57 prevede că pentru anul 2024 se acordă doar jumătate din diferență, în ceea ce privește viitoarea lege a salarizării, ce întârzie să apară. Prin urmare, Ordonanța nr. 57 obligă Guvernul să acorde sumele pentru majorări salariale în anul 2025, deci încă 20%. Încă nu avem informații dacă este vorba despre luna ianuarie sau altă lună din 2025”, a spus George Purcaru.
Mai mult de o treime dintre cadrele didactice din România sunt plătite cu mai puțin decât este salariul minim pe economie, susțin sindicaliștii afiliați BNS.
„35% dintre profesori sunt plătiți cu venituri sub salariul minim (raportat la grila de salarizare a Familiei ocupaționale ,,Învățământ”) Datele apar într-un studiu pe tema salarizării în sectorul public realizat de specialiștii care lucrează pentru Blocul Național Sindical și arată o situație foarte gravă cu care se confruntă sistemul de educație din România.
La BNS, nu avem afiliate sindicate care să reprezinte profesorii. Dar noi ne facem datoria pentru toți lucrătorii! Educația NU trebuie să reprezinte cenușăreasa sistemului public, când vine vorba de salarizare!” a informat BNS.
În sistemul privat de învățământ lucrurile stau cu totul altfel. Numărul mare de grădinițe, școli private, instituții de tip before & after school care s-au deschis în ultimii ani a creat și o plajă semnificativă de oportunități în carieră pentru aceștia, cu atât mai mult cu cât salariile de bază din privat sunt puțin mai mari decât cele de la stat, însă acestea din urmă sunt suplimentate cu o serie de prime și sporuri care în privat nu există.
Cert este că, în învățământul privat, un educator din București câștigă între 4.000 și 5.000 de lei pe lună, în timp ce un asistent educator are un salariu cuprins între 3.000 și 4.000 de lei. Plafoanele salariale variază în funcție de experiența pe care o au candidații și de certificările profesionale obținute.
În cazul școlilor private, pragurile salariale diferă în funcție de ciclul de învățământ. Astfel, potrivit Salario, comparatorul salarial marca eJobs, dacă salariul unui învățător debutant este de aproximativ 3.000 de lei pe lună, pentru cei care au cel puțin 5 ani de experiență depășește 4.500 de lei. Un profesor din ciclul gimnazial câștigă între 5.000 și 8.000 de lei, în funcție de vechime, dar și de specializarea pe care o are.