Salarii bugetari 2023: Lefurile la stat mănâncă jumătate din bugetul ţării. Anunţul Guvernului despre planul de austeritate

Salarii bugetari 2023: Deficitul bugetar a ajuns la 45 de miliarde de lei şi se adânceşte cu fiecare zi ce trece, a spus ministrul de Finanţe Marcel Boloş luni seară. În aceste condiţii, urmează măsuri dure pe care Parlamentul îşi va asuma răspunderea. Premierul Marcel Ciolacu susține că nu va fi nicio austeritate, ba chiar vor fi salarii mărite, iar până la finalul lunii Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de măsuri fiscale, pe care „nimeni nu îl va trece noaptea pe furiș”.

Este drept, România este campioana Uniunii Europene, aproape 40% din veniturile la bugetul de stat, cheltuite cu salariile bugetarilor.

Salarii bugetari 2023: O analiză a Consiliului Fiscal bazată pe date Eurostat (Biroul European de Statistică) arată că în vara anului trecut România cheltuia cu salariile bugetarilor 37% din totalul veniturilor sale, situându-se astfel pe primul loc în Uniunea Europeană.  Asta în timp ce economia a încetinit, deci veniturile statului nu au atins ritmul de creștere din anii precedenți, ceea ce a dus la apariția celebrei „găuri bugetare”.

Vești bune pentru români! Categoria de persoane care va primi salarii mai mari de la 1 octombrie

Alte articole

Venituri mai mari la Guvern în 2023, dar majorările salariilor golesc visteria statului

Salarii bugetari 2023. Se schimbă total grilele, angajaţii de la stat vor avea venituri variabile

În căutare de plombat găuri bugetare, guvernul se gândește să ia măsuri serioase pentru reducerea cheltuielilor la stat, dar ia în calcul foarte serios să supraimpoziteze mediul privat.

Întrebat, luni seară, la Digi 24, dacă există intenţia unei taxe de 1% pentru multinaţionale, dacă impozitul de 16% nu reprezintă 1% din cifra de afaceri, Marcel Boloş a afirmat: ”Există această discuţie, este văzută ca un impozit minim pe profit, cu toate că s-ar putea să ne lovim de critici”.

Salarii bugetari 2023: Ministrul a explicat că vor comenta o eventuală astfel de decizie cei care sunt în zona de pierdere fiscală, chiar dacă sunt corporaţii şi multinaţionale cu cifra de afaceri de ordinul zecilor de miliarde.

”Aici putem să spunem că am fi putut interveni cu ANAF şi să facem controale mai amănunţite, dar până când capacitatea instituţională a ANAF se consolidează, trebuie să avem această formă de a proteja interesul statului pentru că sunt multinaţionale care, fie au  pierdere fiscală cu cifră de afaceri de zeci de miliarde şi profituri de ordinul miliardelor, fie au un profit care este foarte mic, aproape nesemnificativ, iar cifra de afaceri e de ordinul zecilor de miliarde de lei”, a mai declarat ministrul Finanţelor.

În anul 2008, premergător crizei precedente, România ocupa locul 8 în clasamentul în care este acum fruntașă, deci tot cheltuia mult pe salariile bugetarilor. În anul 2009 „căzuse” pe locul 10, iar după ce Traian Băsescu a decis că este mai sănătos să reducă veniturile bugetarilor în 2010 ca să salveze economia, România ocupa locul 19 din 27 în privința ponderii salariilor bugetarilor în totalul veniturilor statului.

Ce a urmat a fost o creștere economică serioasă care a făcut posibilă recuperarea banilor pierduți atunci de bugetari. Pentru comparaţie, Germania are, de exemplu, o pondere de 16,6% a cheltuielilor cu salariile bugetarilor în total venituri ale statului, ocupând ultimul loc în clasamentul în care noi suntem lideri autoritari.

Salarii bugetari 2023: Măsurile care ar putea fi aplicate de la 1 octombrie 2023

• eliminarea unor facilități fiscale (agricultură, construcții și IT)
• plata contribuției la sănătate pe venit real pentru profesiile liberale (PFA)
• creșterea salariului minim la 3300 lei
• creșterea taxelor pentru tichetele de masă și voucherele de vacanță
• taxe pe mașini și case scumpe
• creșterea impozitelor pentru micile afaceri
• TVA crescut pentru activități turistice și de agrement

Măsuri care ar putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2024

• impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari, dacă impozitul pe profit de 16% este mai mic decât 1% din cifra de afaceri
• majorarea accizelor pentru tutun, alcool și energie
• creșterea salariului minim la 3750 de lei

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marți, că Guvernul lucrează în continuare la pachetul fiscal-bugetar iar în câteva zile va fi pus în transparență. El a spus, de asemenea, că până la sfârșitul lunii septembrie „terminăm tot circuitul” de adoptare a acestor măsuri, inclusiv asumarea răspunderii în Parlament. Șeful PSD a mai afirmat că s-a vorbit despre „așa-zisa austeritate”, dar că în actul normativ care este în lucru „o să crească salariile”.

„Continuăm să scriem la actul normativ (privind pachetul fiscal-bugetar – n.red.). Pe urmă va fi pus în transparență, cum este normal. Până la finalul lunii terminăm tot circuitul, inclusiv asumarea de răspundere în Parlament. Și să vedem dacă mai este nevoie de anumite ordonanțe de completare.

Marcel Ciolacu aruncă bomba despre măsurile de austeritate! ”Eu am văzut în actul normativ că o să crească salariile”

Am așteptat și am vorbit despre așa-spusa austeritate, dar am văzut în actul normativ că o să crească salariile și nu e nicio austeritate, explicând de fiecare dată că România a învățat din fosta criză, când s-a făcut o greșeală majoră, tăind salariile la români, cu adevărat unii care au totuși salarii foarte mari, din punctul meu de vedere, în sistemul bugetar nu poate să beneficieze și de vouchere de vacanță la fel ca și cei aproape 1,6 milioane de români care au salariul minim pe economie, dar n-am văzut nimic de austeritate.

*Primul pachet pe care mi-l va finaliza domnul ministru va fi cel pe combaterea evaziunii, și ați văzut că și aici am vorbit la fabrică și i-am felicitat că această industrie (a tutunului – n.red.) are evaziune fiscală zero. Apoi va fi reforma din sistemul administrativ și avem dialog normal și cu administrația centrală și cu partenerii sociali și cu administrația locală. Al treilea este pachetul fiscal, astfel încât România să fie sustenabilă și anul acesta dar și în anii viitori, până când România va veni cu o reformă fiscală care este prinsă în PNRR ca și jalon.

Veți vedea în 2-3 zile pachetul, pentru că nimeni nu-l va trece noaptea pe furiș. Vor fi minimum 24 de ore în care se depun la Parlament amendamente. Va respecta legea și va fi în transparență, deoarece el va trece prin Guvernul României, unde trebuie să primească avizele. Și cu băncile (taxă pentru veniturile excepționale ale băncilor – n.red.) veți vedea în 2-3 zile”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, după participarea la evenimentul aniversar prilejuit de împlinirea a 30 de ani de activitate Philip Morris în România.

Salarii bugetari 2023: Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a afirmat, marți, că termenul de la care vor fi eliminate facilităţile fiscale se va stabili în coaliţia de guvernare şi va depinde mult de felul în care evoluează deficitul bugetar, el precizând că, timp de trei luni, prin măsurile luate, Guvernul a reuşit să îl menţină stabil. Boloş a mai anunţat că, în prezent, împreună cu serviciile Comisiei Europene, are loc o corelare a impactului bugetar al măsurilor care vor fi luate. El a menţionat că speră ca aceste discuţii tehnice să fie închise cât mai curând, pentru a nu fi un impact bugetar diferit faţă de cel estimat de Comisia Europeană, transmite News.ro. 

Întrebat de când vor fi eliminate facilităţile fiscale, Marcel Boloş a răspuns: „Este un termen care se va stabili în coaliţia de guvernare şi va depinde mult de felul în care evoluează deficitul bugetar pentru că trei luni, prin măsurile pe care le-am luat am reuşit să îl menţinem stabil şi să avem o anumită politică prudentă de deficit bugetar în această perioadă de timp”.

De asemenea, Marcel Boloş a mai fost întrebat când vor fi stabilite măsurile fiscal-bugetare. „Pentru ca să fie asumată răspunderea pe pachetul de măsuri fiscal-bugetar, aşa cum a anunţat domnul prim-ministru, luna septembrie este luna de referinţă şi cât de curând posibil coaliţia de guvernare va anunţa data la care se va asuma răspunderea guvernului pe pachetul de măsuri”, a mai afirmat ministrul Finanţelor.

Marcel Boloş a precizat şi cum decurg negocierile la Bruxelles.  „Suntem în perioada în care, împreună cu serviciile Comisiei, ne corelăm cu impactul bugetar asupra măsurilor pentru că aici a fost discuţia cu reprezentanţii Comisiei Europene şi sper să închidem aceste discuţii tehnice cât de curând posibil pentru a avea aceleaşi cifre, să nu avem impact bugetar diferit faţă de Comisia Europeană”, a declarat Boloş.