În România există peste 30.000 de companii în domeniul IT, top 10 cele mai mari dintre ele acumulând afaceri de aproximativ 1,8 miliarde euro, potrivit unui raport Keysfin, citat anul trecut de GoIT. Deși salariile pot concura cu cele ale șefilor de instituții bugetare, acestea sunt concentrate către cinci județe-cheie care domină industria, generând 90% din venituri și pot fi obținute mai degrabă prin ocuparea unor poziții de senioritate din companii, scrie ziare.com.
În paralel, portalul Open Knowledge Repository al Băncii Mondiale a realizat la finalul anului trecut un raport extensiv cu privire la situația întreprinderilor de stat din România și influența pe care acestea o au în mai multe sectoare din economie, precum energie și utilități publice, transporturi sau telecomunicații. Potrivit Băncii Mondiale, în perioada 2011-2019, întreprinderile de stat din România au angajat mai mulți oameni și, în medie, au plătit salarii mai mari decât cele din sectorul privat, au avut, global, active mai mari pe angajat decât firmele private, dar înregistrau o productivitate mai redusă.
Deși este important de menționat faptul că evoluția indicatorilor economici depinde și de procentajul deținut de stat în companii, firmele cu capital majoritar public au reușit să investească mai mult, să crească ocuparea forței de muncă și chiar să îmbunătățească nivelul productivității. Totuși, întreprinderile de stat au de patru ori mai multe șanse să primească subvenții de la buget decât companiile private.
Potrivit raportului, România deține recordul pentru numărul cel mai mare de entități guvernamentale din cadrul Uniunii Europene, cu aproximativ 1.400 de instituții. Majoritatea acestora, reprezentând 80%, sunt gestionate de autoritățile locale, în timp ce restul sunt controlate de administrația centrală de la București. Cercetătorii au arătat că volumul ridicat al instituțiilor guvernamentale are la bază, în parte, crearea companiilor municipale asociate cu Consiliul Local din București, care nu au fost fondate pe baze economice solide.
Studiul evidențiază astfel și problema sensibilă a rentabilității scăzute a companiilor de stat comparativ cu cele private, subliniind venituri inferioare pe cap de angajat și, în același timp, bonusuri mai mari pentru angajații statului, afectând performanța financiară a acestor companii. Astfel, companiile de stat au acumulat datorii considerabile față de cele private și au înregistrat datorii restante importante, atât către bugetul de stat, cât și către furnizori.