Salariile bugetarilor, majorate în plină criză. Cine primeşte bani în plus din septembrie. Budăi: Majorările vor fi în jurul sumei de 150 de lei

Salariile bugetarilor, majorate în plină criză. Deşi se plânge că nu are bani, Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri un proiect de ordonanţă de urgenţă iniţiat de Ministerul Muncii prin care sunt majorate salariile personalului plătit din fonduri publice.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat că majorirările salariale în sistemul public, aprobate vineri de Guvern, sunt în jurul sumei de 150 de lei pentru fiecare angajat, precizând că impactul bugetar este de două miliarde de lei. El a precizat că acestă majorare vizează un milion de angajaţi.

“În general, majorările vor fi în jurul sumei de 150 de lei la angajaţi şi sunt angajaţi care vor primi şi mai puţin, iar în afară de personalul medical care deja ştim că este la nivelul din 2022 mai sunt salariaţi în cadrul ministerelor care deja au atins pragul din 2022 şi acei salariaţi nu primesc majorarea pentru că deja sunt acolo. Aceste cheltuieli se vor face cu încadrarea în bugetul deja aprobat”, a explicat ministrul Muncii.

El a menţionat că impactul bugetar este în jur de două miliarde de lei.
“Impactul bugetar este în jur de două miliarde, undeva la 2,1 miliarde de lei. Nu este un impact bugetar suplimentar pentru că se face cu încadrarea în cheltuielile bugetare deja aprobate, este articol separat în ordonanţa de urgenţă. Ştiţi foarte bine că s-au blocat angajările pentru semestrul doi din anul 2022. La început de an au fost bugetate acele posturi vacante, deci avem economii şi se pot încadra aceste cheltuieli”, a transmis Marius Budăi.

Alte articole

Femeile au încasat mai puţini bani decât bărbaţii anul trecut. Femeile au dominat domenii precum sănătate, învăţământ şi intermedieri financiare

Salarii 2022. Românii cheltuiesc aproape tot pe facturi şi mâncare

Ulterior, Ministerul Muncii a precizat că Guvernul a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, majorări salariale pentru personalul plătit din fonduri publice, având în vedere faptul că, în ultimii doi ani, drepturile salariale ale acestor persoane au fost îngheţate, ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare adoptate în contextul economic actual, determinat de criza generată de pandemia de COVID-19, dar şi de criza războiului din Ucraina.

Majorările salariale se acordă începând cu luna august 2022, sub forma unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021, tuturor categoriilor de personal bugetar, cu excepţia celui care ocupă funcţii de demnitate publică şi a celui încadrat la nivelul administraţiei publice locale.

Majorările se acordă cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite.

Ştirea iniţială:

„Astăzi vom aproba creşterea salariilor în sistemul public. Este o creştere în concordanţă cu disponibilitatea bugetară şi, desigur, o creştere în conformitate cu discuţiile pe care le-am avut cu partenerii noştri sociali şi, desigur ca urmare a deciziei pe care am luat-o la nivelul coaliţiei”, a declarat Nicolae Ciucă, vineri, la începutul şedinţei de Guvern.

„Prin această ordonanţă vom acorda majorările salariale personalului plătit din fondurile publice prin modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 130/2021. Practic, este vorba de acordarea unei pătrimi din diferenţa existentă în plată şi nivelul salarial care ar trebui să fie atins,  conform Legii 153 în anul 2022”, a explicat ministrul Muncii, Marius Budăi.

Prin proiectul de OUG este prevăzută acordarea, prin excepţie de la prevederile alin.(1), începând cu luna august 2022, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.

„Criza generată de pandemia de COVID-19 a determinat la nivel naţional luarea unor măsuri de natură sanitară şi economică care au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici, iar în lipsa unor măsuri concrete şi rapide s-ar vulnerabiliza şi mai mult categoriile de persoane vizate de prezenta ordonanţă de urgenţă, prin diminuarea puterii de cumpărare, cu impact semnificativ asupra standardelor de viaţă ale populaţiei şi prin amplificarea riscului de sărăcire extremă”, arată nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Citeşte şi: Salarii majorate pentru bugetari din septembrie. DOCUMENTUL care intră vineri în şedinţa Guvernului

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că impactul bugetar al majorării salariilor bugetarilor care va fi reglementată vineri este de două miliarde de lei până la finalul acestui an şi că nu va fi nevoie de rectificare bugetară pentru asigurarea acestei sume, întrucât legea prevede că majorarea se face „cu încadrarea în cheltuielile deja aprobate”.

De asemenea, Guvernul are alte două proiecte de ordonanţă de urgenţă pe ordinea zi, una care modifică Legea concediului paternal şi o alta care aduce schimbări la Legea privind venitul minim de incluziune.

„Concediul paternal se acordă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, în scopul de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut şi de a facilita concilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie în cazul lucrătorilor care sunt părinţi. (…) Tatăl copilului nou-născut care are calitatea de lucrător are dreptul la un concediu paternal plătit de 10 zile lucrătoare. Lucrătorii pot cumula dreptul la concediul paternal plătit cu dreptul la învoire plătită, permisie sau zile de concediu, după caz, pentru naşterea unui copil, prevăzut de reglementările legale în vigoare aplicabile categoriei de personal din care fac parte. Indemnizaţia pentru concediul paternal se plăteşte din fondul de salarii al angajatorului şi este egală cu salariul corespunzător perioadei respective”, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă care modifică Legea concediului paternal, citat de news.ro.

Citeşte şi: Se fac angajări pe salarii bune. Se oferă spor vechime, tichete de masă, prime de vacanţă, Crăciun şi Paște!

De asemenea, tatăl care îndeplineşte obligatoriu serviciul militar în calitate de militar în termen, potrivit legii, are dreptul la o permisie de 10 zile lucrătoare acordate la naşterea propriului copil, iar permisia este acordatăşi tatălui care îndeplineşte obligatoriu serviciul militar în calitate de militar în termen, în vederea recunoaşterii paternităţii, în condiţiile legii.

„Permisia solicitată va fi justificată cu certificatul de naştere al noului-născut, din care să rezulte calitatea de tată a militarului, respectiv cu declaraţia de recunoaştere a paternităţii, întocmită în condiţiile legii”, mai indică sursa citată.

Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă înscris pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Executivului este cel care modifică Legea privind venitul minim de incluziune.

Astfel, printre reglementările propuse de proiectul de act normativ se numără constituirea venitului minim de incluziune – VMI din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei în acord cu scopul VMI şi eliminarea raportării la indicatorul social de referinţă – ISR, potrivit notei fundamentare a OUG.

Totodată, este preconizată şi „admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri şi fără susţinători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale. Introducerea acestei reglementări privind persoanele vârstnice fără venituri din centrele rezidenţiale, asigură accesul acestora la servicii medicale adecvate, fiind asigurate, conform legii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei şi contribuie totodată la creşterea stimei de sine în condiţiile în care pot deţine un minim de resurse financiare pentru nevoile proprii”.

Potrivit sursei citate, vor fi actualizate şi nivelurile de venituri şi a cuantumurilor componentelor acordate, după cum urmează:

„- Majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) şi de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocaţie pentru susţinerea familiei);

– Majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei”.